Comisia Europeană pune Petrom și Romgaz în topul companiilor cu cele mai mari obligații de a construi imediat depozite de stocare a CO2. România are o cotă de 20% din cota întregii Europe, pentru că are cea mai veche industrie a petrolului și gazelor

Petrom și Romgaz sunt pe locul doi, respectiv trei, în topul companiilor europene din domeniul exploatării resurselor de hidrocarburi cu cele mai mari obligații în construcția de depozite de stocare a dioxidului de carbon(CO2), a stabilit Comisia Europeană în 21 mai, în cadrul planului de decarbonizare “Net 0 2030”.

Pentru România fusese stabilit, încă de anul trecut, o cotă de 9 milioane de tone CO2, ca obligație de stocare, până în 2030. Este a doua cea mai mare cotă din UE, după cea a Olandei, toată Uniunea angajându-se să depoziteze în subteran cel puțin 50 de milioane de tone.

Motivul pentru care companiile românești producătoare de hidrocarburi (nu țara în sine) au o cotă atât de mare ține de interpretarea istoriei: România are o tradiție de 150 de ani de extracție de hidrocarburi (chiar și acum este una dintre puținele țări producătoare de petrol și gaze din UE) și, ca atare, potrivit interpretării Bruxelles-ului, companiile românești, care au folosit de mult aceste hidrocarburi care au emis CO2, trebuie să asigure acum capacitatea de captare și stocare a carbonului.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

România a încercat să se opună acestei abordări dar, în ciuda eforturilor europarlamentarilor noștri și a industriei, Bruxelles-ul nu a putut fi împiedicat din, practic, a pedepsi acum companiile petroliere românești pentru că țara a fost unul dintre cei mai vechi și mai mari producători de petrol și gaze din Europa.

Sunt 44 de companii din spațiul european ce sunt vizate de aceste obligații, iar OffshoreEnergy le dezvăluie pe cele din Top 10. Urmează două luni de dezbateri pe această prevedere în Parlamentul European și Consiliu și, dacă nu vor exista obiecții din partea actorilor vizați, nominalizarea acestor companii va deveni obligație legală pentru ele din luna iulie.

Primul nume pe lista primelor 10 este Nederlandse Aardolie Maatschappij (NAM), urmat de OMV Petrom, Romgaz, Orlen, Eni, Wintershall Dea Deutschland, TotalEnergies Nederland, MOL Group, Shell Italia și BlueNord Energy Denmark.

Obligațiile lor de contribuție la capacitatea operațională de injectare a CO2 variază de la 6,3 milioane de tone de CO2 pe an (NAM) la 1,3 milioane de tone de CO2 pe an (BlueNord).

Pe de altă parte, producătorii ale căror volume de producție de țiței și gaze naturale au reprezentat 5% din volumele de producție cumulate ale Uniunii în aceeași perioadă sunt excluși de la această obligație.

Cei 44 de actori sunt obligați să asigure o capacitate operațională de injectare a CO2 până la 31 decembrie 2030, în situri de stocare geologică autorizate în conformitate cu Directiva privind captarea și stocarea carbonului (CSC).

„În drumul nostru către neutralitatea climatică, avem nevoie de un portofoliu de soluții eficiente de decarbonizare. Captarea carbonului face parte din strategia noastră de reducere a emisiilor și de eliminare permanentă pentru industriile mari consumatoare de energie. Net-Zero Industry Act impune o capacitate anuală de stocare sigură și permanentă a CO2 în UE de cel puțin 50 de milioane de tone până în 2030 și face ca industria europeană a petrolului și gazelor să facă parte din soluție”, a declarat Kurt Vandenberghe, directorul general al Comisiei Europene pentru acțiuni climatice.

Mai precis, societățile a căror producție combinată de țiței și gaze naturale în Uniune a reprezentat 95% din volumul de țiței și gaze naturale produse în Uniune în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2023 sunt considerate entități obligate, supuse obligațiilor de contribuție.

Cei 44 de actori sunt obligați să ofere capacitate operațională de injectare a CO2 până la 31 decembrie 2030, în situri de stocare geologică autorizate în conformitate cu Directiva privind captarea și stocarea carbonului (CSC).

„După ce a extras hidrocarburi și a contribuit la emisiile de gaze cu efect de seră, acum va contribui la stocarea CO2 și va contribui la atenuarea schimbărilor climatice. Prin combinarea know-how-ului lor industrial cu procese de autorizare mai rapide și cu un sprijin financiar solid – inclusiv din Fondul pentru inovare finanțat prin ETS – putem face progrese substanțiale în avansarea decarbonizării și modernizării industriale în Europa”, a adăugat Vandenberghe.

Fiecare sit de stocare va fi recunoscut de statele membre ca fiind un proiect strategic cu zero net în cadrul lanțului valoric al CO2. Acesta poate include captarea CO2 și infrastructurile de transport asociate.

Se așteaptă ca aceste proiecte să accelereze dezvoltarea soluțiilor industriale de gestionare a carbonului și să joace un rol-cheie în decarbonizarea industriilor greu de abandonat din întreaga Europă.

În plus, entitățile obligate trebuie să prezinte Comisiei, până la sfârșitul lunii iunie, un plan în care să detalieze modul în care intenționează să își aducă contribuția la obiectivul Uniunii privind capacitatea de injectare de CO2. Aceste planuri trebuie să confirme contribuția entității și să specifice mijloacele și etapele pentru atingerea volumului vizat.

Anul trecut, Petrom anunța că va aloca 300 de milioane de euro anual pentru construcția acestor depozite de stocare CO2, ca parte a obligației sale stabilite de UE.

Unele țări din UE au pus deja în mișcare mecanismele de dezvoltare a siturilor de stocare a CO2. Una dintre acestea este Danemarca, a cărei Agenție pentru Energie a precalificat recent zece companii eligibile pentru a depune propuneri pentru finanțarea disponibilă în cadrul inițiativei sale privind captarea și stocarea carbonului (CSC), menită să ajute țara să își atingă obiectivele climatice. Danemarca are la dispoziție 4,31 miliarde euro în cadrul inițiativei Net 0.