Sursa foto: Pixabay
Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) lansează un apel către sectorul HoReCa pentru un pact național dedicat vinului românesc, în contextul ambiției declarate de HORA (Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România) de a aduce industria ospitalității la o contribuție de 10% din PIB. Mesajul-cheie transmis de Diana Pavelescu, secretar general al ADAR, este: „Ridicați paharul, nu și prețurile”.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Pornind de la o scenă cotidiană – un cuplu care renunță la un vin românesc din meniul unui bistrou din cauza unui preț de patru ori mai mare decât cel din cramă – ADAR atrage atenția asupra unui fenomen care descurajează consumul de vin autohton în restaurante și afectează în lanț întreaga industrie, de la producători la consumatori.
„Exact în aceste zile, președintele HORA, Radu Savopol, vorbește despre un vis generos: industria ospitalității să ajungă să conteze cu 10 % la PIB dacă „barurile, restaurantele și hotelurile lucrează împreună cu producătorii și furnizorii” economedia.ro. Dar cooperarea se împotmolește chiar la masă, în fața unui adaos care transformă vinul autohton – poate cel mai vechi ambasador culinar al României – într-un obiect de lux inutil”, afirmă Diana Pavelescu.
Ea susține că, atunci când o sticlă se vinde cu un plus de 350–400 %, clienții preferă bere, prosecco la draft sau – în cel mai bun caz – un pahar scump împărțit la patru. „Bucătăria pierde și ea: un vin deschis înainte de aperitiv împinge de obicei o masă completă, de la starter la desert”, arată ea.
„HORA știe pe propria piele ce înseamnă o politică neinspirată: Savopol amintește că între 2015–2023, când TVA-ul și taxele au fost stabile, ospitalitatea „a generat mai mult la buget decât în ultimii doi ani de controale și presiuni”. Logica e identică la vin: volum mic, adaos uriaș, încasări modeste; volum mare, adaos rezonabil, flux de numerar sănătos”, transmite Diana Pavelescu.
ADAR precizează că, pentru producători, ecuația e și mai dură. „Aproape o jumătate de milion de români lucrează direct sau indirect în vie și pivniță, mai ales în zone rurale unde alternativele de job nu abundă. Pe lângă taxele și accizele (spumante) deja plătite la ieșirea fiecărei sticle din cramă, restaurantelor li se cere adesea și o taxă de listare – cost pe care îl putem accepta ca instrument de marketing, dar care nu ar trebui să fie o condiție obligatorie, ci o opțiune atunci când există buget dedicat promovării. Iar când aceeași sticlă ajunge în meniu în jurul a 200 de lei, vinul nu mai este promotor de țară, ci un test de anduranță pentru portofel”, potrivit ei.
Cum ar funcționa „Pactul Vinului”
ADAR propune semnarea unui Pact al Vinului între HORA, crame, importatori și alți actori din industrie, cu patru direcții esențiale:
-
Adaos corect și transparent: pentru vinurile românești cu preț ex-cramă sub 100 de lei, adaosul să nu depășească 200%, cu tendință descrescătoare la sticlele mai scumpe.
-
Listare fără taxă obligatorie: taxa de listare devine o opțiune de marketing, nu o condiție pentru prezența într-un meniu.
-
Pahar adecvat obligatoriu: vinul servit în restaurant trebuie să beneficieze de un pahar potrivit, care să-i evidențieze aromele.
-
O întâlnire de lucru până pe 15 octombrie 2025, pentru semnarea Pactului și stabilirea unor indicatori concreți de progres.
Pavelescu avertizează că diferența dintre politica de preț actuală și una sustenabilă e vizibilă „pe bon” și „se simte ca o dublă taxare a consumatorului”. În plus, o parte dintre producători au înghețat în ultimii doi ani prețurile de livrare, absorbând creșterile de costuri, în timp ce restaurantele au majorat vinurile de până la trei ori.
Semnalul de alarmă vine și în ceea ce privește prezentarea vinului în restaurante: la unele evenimente de tip „wine tasting”, vinul este servit în pahare nepotrivite, ceea ce compromite complet experiența oenologică.
„Un adaos moderat și un pahar potrivit nu sunt acte de caritate, ci investiții reciproce: restaurantul câștigă rulaj, producătorul scapă de stocul mort, importatorul vinde fără piedici inutile, iar consumatorul revine la vinul românesc”, concluzionează secretarul general ADAR.
Inițiativa vine în sprijinul unui obiectiv comun: transformarea vinului într-un motor de dezvoltare pentru întreaga industrie ospitalității și, implicit, pentru imaginea României ca destinație gastronomică. Pactul Vinului este o invitație la dialog, nu un ultimatum – și o oportunitate pentru toți actorii implicați să ridice paharul pentru un viitor mai echilibrat.
ADAR (Asociația Degustătorilor Autorizați din România) este o comunitate de profesioniști din domeniul vinului care promovează excelența și dialogul între toți actorii implicați în lanțul valoric, de la vie la pahar.
