România taie din educația economică exact când este mai necesară ca oricând (Op-ed)

Op-ed de Legman Ioan David, Profesor de Economie și Educație antreprenorială la Colegiul Economic Transilvania, Târgu Mureș

Într-o lume în care crizele economice sunt tot mai frecvente, iar piețele muncii se transformă cu o viteză fără precedent, România face un pas periculos înapoi: reduce semnificativ orele de educație economică și antreprenorială în învățământul liceal. Este o decizie greu de înțeles, într-un context în care exact aceste competențe — gândirea economică și inițiativa antreprenorială — sunt vitale pentru tinerii care vor să înțeleagă lumea și să-și construiască un viitor.

Citește și:

Noile planuri cadru pentru liceu elimină educația antreprenorială ca materie separată și o comasează cu economia, care se va studia în clasa a 12-a. Profesorii avertizează: „Va avea efecte dezastruoase pentru formarea economică a tinerilor”

O reformă care ascunde o amputare

Noua propunere de planuri-cadru pentru liceu prevede comasarea disciplinelor Economie și Educație antreprenorială într-un singur curs vag definit. Această formulare generală și nedefinită reduce de fapt orele dedicate fiecărei discipline în parte și diluează conținutul, transformând două domenii fundamentale într-o materie opțională și neclară.

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

Este o „simplificare” administrativă care produce confuzie și pierderi pe termen lung. În loc să ofere elevilor instrumente concrete pentru înțelegerea realității economice și pentru dezvoltarea inițiativei proprii, reforma riscă să-i lase complet nepregătiți pentru provocările reale ale vieții adulte.

Realitatea: elevii nu înțeleg cum funcționează economia

Anul trecut, mai puțin de 30% dintre elevii care au participat la simulări naționale au putut răspunde corect la întrebări de bază despre inflație, credit sau impozitare. Mulți nu știu cum funcționează un buget personal, ce este un credit bancar sau cum se calculează dobânda.

Aceste carențe nu sunt doar academice. Ele au consecințe directe: tineri care intră în viață fără minime abilități de administrare a resurselor, care iau decizii financiare riscante, care nu înțeleg contracte, nu pot analiza o ofertă de muncă sau nu sunt capabili să gestioneze un venit.

Educația antreprenorială nu înseamnă formarea unor patroni. Înseamnă dezvoltarea unei mentalități proactive, orientate spre soluții, curajul de a iniția și capacitatea de a evalua riscuri. Exact genul de atitudini pe care piața muncii le cere, indiferent de domeniu.

Mai ales într-o societate ca a noastră, unde mulți tineri vor trebui să-și construiască propriile drumuri profesionale, aceste competențe nu sunt un lux. Sunt o necesitate.

Alte țări investesc, noi tăiem

În Estonia, educația financiară este introdusă din ciclul primar. În Irlanda, educația antreprenorială este parte integrantă a programelor liceale, cu sprijin din partea guvernului și mediului privat. În Finlanda, elevii participă la simulări economice și învață cum să construiască modele de afaceri încă din gimnaziu.

România, în schimb, alege să reducă exact acele componente care formează spiritul critic, capacitatea de decizie și independența. Este un paradox dureros: avem una dintre cele mai mari rate de analfabetism funcțional din Europa, dar renunțăm la acele materii care pot conecta cunoașterea școlară cu viața reală.

Un liceu care nu oferă noțiuni economice de bază și nu dezvoltă spiritul antreprenorial este un liceu care pregătește tineri dependenți de sistem, vulnerabili în fața manipulării, incapabili să-și gestioneze viața și resursele.

Este nevoie de o reacție fermă — din partea profesorilor, părinților, elevilor și a întregii societăți civile. Educația economică și antreprenorială nu trebuie marginalizate, ci consolidate. Nu trebuie combinate, ci completate. Nu trebuie înlocuite cu formule generice, ci aduse în centrul formării moderne.

Dacă România vrea cu adevărat o generație pregătită pentru viitor, nu-și poate permite să taie exact materiile care învață tinerii cum funcționează lumea.

Opiniile exprimate în această rubrică nu reprezintă neapărat poziția redacției.