Op-ed de Legman Ioan David, Profesor de Economie și Educație antreprenorială la Colegiul Economic Transilvania, Târgu Mureș
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Într-o lume în care crizele economice sunt tot mai frecvente, iar piețele muncii se transformă cu o viteză fără precedent, România face un pas periculos înapoi: reduce semnificativ orele de educație economică și antreprenorială în învățământul liceal. Este o decizie greu de înțeles, într-un context în care exact aceste competențe — gândirea economică și inițiativa antreprenorială — sunt vitale pentru tinerii care vor să înțeleagă lumea și să-și construiască un viitor.
Citește și:
O reformă care ascunde o amputare
Noua propunere de planuri-cadru pentru liceu prevede comasarea disciplinelor Economie și Educație antreprenorială într-un singur curs vag definit. Această formulare generală și nedefinită reduce de fapt orele dedicate fiecărei discipline în parte și diluează conținutul, transformând două domenii fundamentale într-o materie opțională și neclară.
Este o „simplificare” administrativă care produce confuzie și pierderi pe termen lung. În loc să ofere elevilor instrumente concrete pentru înțelegerea realității economice și pentru dezvoltarea inițiativei proprii, reforma riscă să-i lase complet nepregătiți pentru provocările reale ale vieții adulte.
Realitatea: elevii nu înțeleg cum funcționează economia
Anul trecut, mai puțin de 30% dintre elevii care au participat la simulări naționale au putut răspunde corect la întrebări de bază despre inflație, credit sau impozitare. Mulți nu știu cum funcționează un buget personal, ce este un credit bancar sau cum se calculează dobânda.
Aceste carențe nu sunt doar academice. Ele au consecințe directe: tineri care intră în viață fără minime abilități de administrare a resurselor, care iau decizii financiare riscante, care nu înțeleg contracte, nu pot analiza o ofertă de muncă sau nu sunt capabili să gestioneze un venit.
Educația antreprenorială nu înseamnă formarea unor patroni. Înseamnă dezvoltarea unei mentalități proactive, orientate spre soluții, curajul de a iniția și capacitatea de a evalua riscuri. Exact genul de atitudini pe care piața muncii le cere, indiferent de domeniu.
Mai ales într-o societate ca a noastră, unde mulți tineri vor trebui să-și construiască propriile drumuri profesionale, aceste competențe nu sunt un lux. Sunt o necesitate.
Alte țări investesc, noi tăiem
În Estonia, educația financiară este introdusă din ciclul primar. În Irlanda, educația antreprenorială este parte integrantă a programelor liceale, cu sprijin din partea guvernului și mediului privat. În Finlanda, elevii participă la simulări economice și învață cum să construiască modele de afaceri încă din gimnaziu.
România, în schimb, alege să reducă exact acele componente care formează spiritul critic, capacitatea de decizie și independența. Este un paradox dureros: avem una dintre cele mai mari rate de analfabetism funcțional din Europa, dar renunțăm la acele materii care pot conecta cunoașterea școlară cu viața reală.
Un liceu care nu oferă noțiuni economice de bază și nu dezvoltă spiritul antreprenorial este un liceu care pregătește tineri dependenți de sistem, vulnerabili în fața manipulării, incapabili să-și gestioneze viața și resursele.
Este nevoie de o reacție fermă — din partea profesorilor, părinților, elevilor și a întregii societăți civile. Educația economică și antreprenorială nu trebuie marginalizate, ci consolidate. Nu trebuie combinate, ci completate. Nu trebuie înlocuite cu formule generice, ci aduse în centrul formării moderne.
Dacă România vrea cu adevărat o generație pregătită pentru viitor, nu-și poate permite să taie exact materiile care învață tinerii cum funcționează lumea.
Opiniile exprimate în această rubrică nu reprezintă neapărat poziția redacției.