De ce este nevoie ca pachetul fiscal să fie adoptat urgent, până pe 8 iulie

Guvernul Bolojan se grăbește să adopte în această săptămână un pachet fiscal menit să reducă rapid deficitul bugetar record de 9,3% lăsat de fostul premier Marcel Ciolacu. Printre măsurile discutate se numără creșterea TVA la de la 19% la 21%, creșterea unor taxe și impozite pentru mediul de afaceri, reduceri de cheltuieli în mediul bugetar, stoparea unor cheltuieli considerate inutile. Vezi aici lista completă de măsuri discutate.

Pachetul fiscal va fi adoptat prin asumarea răspunderii guvernului, conform informațiilor G4Media. Asumarea răspunderii este modalitatea cea mai rapidă prin care un guvern poate trece proiecte de lege.

Dar de ce este nevoie de adoptarea urgentă a măsurilor?

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

România, într-o situație critică

Coaliția PSD-PNL a dus finanțele României la cel mai acut derapaj fiscal de la criza din 2009. Anul trecut, deficitul bugetar a atins 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB), cel mai mare nivel din Uniunea Europeană. Guvernele Ciolacu au adoptat încontinuu măsuri prin care au crescut cheltuielile rigide ale statului, în special pensiile și salariile bugetarilor, mai ales anul trecut, un an super-electoral. În același timp, aceleași guverne au ratat reformele majore asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, reforme legate de bani europeni – miliarde de euro.

România a ajuns așadar „pe marginea prăpastiei”, din punct de vedere fiscal-bugetar. Comisia Europeană a constatat deja, de mai multe ori, că țara noastră a deviat substanțial de la ținta europeană de deficit bugetar, de 3% din Produsul Intern Brut. Însă România a fost păsuită de la a lua măsuri deoarece au apărut tot felul de „crize”, cum ar fi cea energetică, sau au existat alte motive „obiective”, cum ar fi cele 4 rânduri de alegeri de anul trecut. Acum, că acestea au fost încheiate, România este așteptată să respecte regulile de disciplină fiscală și să ia măsuri pentru a readuce deficitul bugetar sub ținta de 3% din PIB. Acesta este unul dintre motivele pentru care țara noastră trebuie să implementeze reforme fiscale. Țara noastră a depus și un plan fiscal prin care și-a asumat măsuri și termene pentru a reduce deficitul, pe care însă l-a ratat deja pentru că nu a început să îl implementeze la timp.

În al doilea rând, atunci când a elaborat Planul Național de Redresare Fiscală (PNRR), pentru a primi 28 de miliarde de euro bani europeni, România și-a asumat o serie de reforme, cum ar fi reforma fiscală, prin care să reașeze impozitarea pe baze mai sănătoase. Până acum, Comisia Europeană a păsuit Guvernele anterioare cu implementarea reformelor din PNRR, înțelegând că este greu să faci reforme în ani electorali. Însă acum că aceste rânduri de alegeri s-au încheiat, Executivul european se așteaptă ca România să și implementeze reformele asumate prin PNRR, pentru a putea vira fondurile europene aferente.

Până acum, România a fost sancționată treptat, dar blând, de agențiile de rating pentru derapajele fiscale înregistrate în ultimii ani. Însă, acum, țara noastră a ajuns pe ultima treaptă din categoria țărilor recomandate pentru investiții. Așadar, o continuare a derapajelor fiscale ar însemna că România nu va mai fi o țară recomandată investițiilor, ci va ajunge în categoria „junk” – gunoi. Asta ar însemna plecarea unor investitori din țară, plecarea banilor către alte țări recomandate investițiilor sau împrumuturi mai puține sau și mai scumpe, deși plătim deja cele mai scumpe împrumuturi din UE din cauza derapajelor de până acum. Banca Națională a României a avertizat chiar ieri că o scădere a ratingului de țară ar conduce România în categoria nerecomandată investițiilor (junk), ceea ce ar genera „dificultăți majore” în ceea ce privește accesul la finanțarea datoriei publice.

De ce este nevoie de adoptarea rapidă a măsurilor fiscale?

Noul Guvern trebuie să adopte măsuri cheie de reducere a deficitului bugetar extrem de rapid.

Asta pentru că pe data de 8 iulie va avea loc o ședință cheie a Consiliului ECOFIN, în care s-ar putea constata că România nu a luat măsuri eficiente de reducere a deficitului bugetar. Dacă autoritățile nu iau măsuri de corecție a deficitului până la acest Consiliul din iulie, țara noastră riscă declanșarea procedurii ce duce la tăiere de fonduri europene de coeziune și din PNRR, a explicat anterior un oficial european. Oficialul a subliniat că recomandă ca România să înceapă să adopte și să pună în aplicare măsuri semnificative de corecție fiscală înainte ca Consiliul să declanșeze procedura de suspendare a fondurilor, în mod ideal înainte de Consiliul ECOFIN din iulie. Țara noastră este în prezent dependentă de fondurile europene tocmai pentru a putea finanța acest deficit ridicat, așadar pierderea de fonduri ar duce-o într-o situație și mai gravă.

Dacă Consiliul ECOFIN vede că România ia în sfârșit măsuri de corectare a deficitului, acesta va fi interpretat ca un semnal pozitiv că țara noastră face reforme și că face pași pentru a primi bani europeni pe merit. Dacă România nu adoptă măsuri până în iulie, următorul Consiliu ECOFIN ar fi abia în octombrie.

Totodată, acest semnal pozitiv va fi important pentru agențiile de rating, care au programate evaluări privind rating-ul României în august și septembrie. Dacă semnalul este pozitiv, atunci agențiile de rating nu vor retrograda România la „junk”.

Fitch are programată următoarea revizuire a ratingului suveran al României pentru 15 august. Moody’s are programată evaluarea României pe 12 septembrie. Iar Standard&Poor’s are evaluarea României programată pe data de 10 octombrie. România trebuie să rămână cu „investment grade” de la cel puțin două agenții de rating pentru a menține încrederea investitorilor.

Adoptare prin asumarea răspunderii

Guvernul își va asuma răspunderea în fața Parlamentului pe măsurile fiscale, au declarat pentru G4Media surse politice. Calendarul este foarte strâns, pentru că guvernul vrea să aibă măsurile deja adoptate până la Consiliul ECOFIN de marți, 8 iulie.

Ce înseamnă procedura de asumare a răspunderii și cum funcționează?

Asumarea răspunderii este modalitatea cea mai rapidă prin care un guvern poate trece proiecte de lege. Este o procedură prevăzută de Constituția României, prin care Executivul poate adopta un proiect de lege fără dezbatere parlamentară clasică. Guvernul prezintă public conținutul legii într-o ședință comună a celor două Camere, asumându-și răspunderea politică pentru conținutul său. Această procedură este folosită, de regulă, în situații urgente sau când Guvernul dorește să evite blocajele legislative cauzate de opoziție sau de negocieri prelungite.

După prezentarea proiectului, Parlamentul are la dispoziție trei zile pentru a depune o moțiune de cenzură. Dacă această moțiune este adoptată cu votul majorității senatorilor și deputaților, Guvernul este demis, iar proiectul de lege nu intră în vigoare.

În schimb, dacă moțiunea nu este depusă sau nu întrunește voturile necesare, proiectul este considerat automat adoptat, fără amendamente, și este transmis președintelui spre promulgare.