Cum arată investițiile în proiecte culturale în România? Analiză: Numărul de șantiere a crescut semnificativ în prima jumătate a anului, dar majoritatea sunt renovări/ Noile măsuri fiscale ar putea afecta această dinamică

Primele șase luni din 2025 aduc un volum semnificativ de proiecte culturale în construcție, conform Construct Intelligence. Peste 130 de proiecte se aflau în diverse stadii de implementare, în prima jumătate a anului, mult peste numărul celor de anul trecut, conform datelor IBC Focus, companie de consultanță care monitorizează șantiere la nivel național. Pe de altă parte, consultanții menționează că noile măsuri fiscale ar putea afecta această dinamică, în lipsa unor măsuri de compensare. Potrivit celor mai recente date ale Eurostat (din 2024), consultate de Economedia, România este una dintre țările cu cele mai slabe participări la activități culturale.

Platforma de vânzări a IBC Focus, VICTA, raportează 136 de proiecte culturale active (muzee, teatre, galerii etc), cu o valoare totală pe șantier de aproximativ 1,78 miliarde de lei, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025.

Majoritatea sunt lucrări de renovare (aprox. 60–65%) și sunt finanțate public (peste 85% – 119 din 136 proiecte), semnalând că autoritățile rămân principalii investitori în infrastructura culturală.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

În 2024 s-au finalizat doar 35 de proiecte culturale (234,81 miliona de lei), iar în 2023 cu unul în plus, 36 proiecte (361,39 mil. RON). Astfel, deși numărul proiectelor aflate în execuție în H1 2025 este mare, tendința de finalizare recentă a fost în scădere.

În ceea ce privește stadiile acestora, doar aproximativ 35% dintre proiectele de cultură sunt deja în faza de șantier efectiv (48 în construcție + 17 în amenajare din 136), restul fiind în fază preliminară (intenție/proiectare/autorizare). Această distribuție seamănă cu situația din 2024, când renovatele/reparațiile dominau (22 din 35) și 88,6% din investiții au fost publice, mai arată analiza.

Ce aduc noile măsuri fiscale

Pe fondul acestor lucrări culturale majore, sectorul se confruntă în paralel cu schimbări fiscale importante, notează analiza, care amintește că Guvernul Bolojan a majorat taxa pe valoare adăugată și a redefinit regimul microîntreprinderilor, afectând direct accesul publicului la ofertă culturală și veniturile creatorilor.

Construct Intelligence trece în revistă noile măsuri fiscale, citând Economedia și Digi24.ro:

• TVA pentru cultură: Pachetul fiscal din vară 2025 reașază cotele TVA la 21% și 11%. Noua listă a cotei reduse cuprinde produsele culturale fizice (cărți, manuale, ziare etc.) și accesul fizic la obiective de patrimoniu – muzee, castele, monumente istorice, grădini zoologice/botanice – toate acestea trecând de la 5% la 11%.Practic, biletele la muzee și obiective similare rămân la cota redusă (11%), dar toate celelalte evenimente culturale (teatru, concerte, cinematografe etc.) nu mai figurează în excepție și intră sub cota standard de 21%. Aceasta înseamnă eliminarea vechii „scutiri” (5%) pentru accesul cultural și o scumpire implicită a cărților și experiențelor culturale (aria digitală rămâne la 19% conform proiectului de OUG).
• PFA și veniturile independente: Legislația fiscală actuală îi taxează pe artiști și creatori (PFA/PFI) cu 10% impozit pe venit, plus contribuții sociale (CAS 25%, CASS 10%) dacă depășesc anumite praguri (echivalentul a 12, respectiv 6 salarii minime).Din 2025, orice PFA cu venituri brute în 2024 peste 25.000 EUR este obligat să treacă la impozitare în sistem real, ceea ce poate însemna costuri mai mari de contabilitate. În esență, profesioniştii din cultură nu scapă de povara fiscală generală, singura veste bună pentru creatori este că impozitul de 10% a rămas neschimbat, dar baza de calcul și contribuţiile obligatorii pot crește pentru cei mai bine plătiţi.
• Microîntreprinderi culturale: Multe entități mici din domeniul cultural plătesc în prezent impozit pe microîntreprindere (1% sau 3%). Noile reglementări coboară plafonul pentru micro la 100.000 EUR venituri.Totodată, patronatele din artă atrag atenţia asupra proiectelor legislative conexe: de exemplu, în 2022 s-a propus o taxă specială de 2% pe cifra de afaceri pentru operatorii culturali care funcționează în zone protejate (centre istorice), deci practic o impozitare totală de 3% pe veniturile microîntreprinderilor culturale (față de 1% actual). Aceste măsuri, combinate, amenință să tripleze efectiv povara fiscală pentru galeriile de artă și librăriile mici, crescând sensibil costul derulării proiectelor culturale private.

“Comparativ cu anii precedenți se conturează un paradox: pe de o parte există un aport de investiții semnificativ în construcția infrastructurii culturale, iar pe de altă parte politica fiscală sugerează restricții bugetare stricte în domeniul culturii. Datele oficiale arată că finalizarea proiectelor culturale a stagnat/scăzut în 2024, iar creșterea TVA-ului şi a altor taxe riscă să descurajeze consumul cultural (bilete de teatru, carte, muzee etc.)”, spun consultamții.

Analiza concluzionează că, fără măsuri de compensare (de ex. vouchere culturale, stimulente fiscale dedicate), sectoarele culturale ar putea să-și piardă din impulsul investițional, afectând pe termen lung dinamica proiectelor culturale active.

Pe ultimele locuri în Europa la participarea la activități culturale: Bulgaria și România

Potrivit celor mai recente date ale Eurostat (din 2024), consultate de Economedia, România este una dintre țările cu cele mai slabe participări la activități culturale. În 2022, în majoritatea țărilor UE, peste jumătate dintre locuitorii cu vârsta de 16 ani sau mai mult au participat la cel puțin o activitate culturală în cursul ultimelor 12 luni. Cu toate acestea, ratele de participare variau semnificativ de la o țară la alta, Luxemburg (77,7%) și Danemarca (77,3%) având cele mai ridicate rate, iar România (22,2%) și Bulgaria (19,7%) având cele mai scăzute rate.

Participarea la activități culturale include mersul la cinema, participarea la spectacole live (piese de teatru, concerte, opere, spectacole de balet și dans etc.) și vizitarea siturilor culturale (monumente istorice, muzee, galerii de artă sau situri arheologice).