Foto: Albertophotography/ Dreamstime
Taxele locale din România vor creşte, semnificativ, de anul viitor, în baza unei măsuri amânate, dar prevăzute în angajamentele asumate de statul român prin PNRR – componenta de reformă fiscală mai amplă, susţine Alex Milcev, partener, liderul departamentului Asistenţă fiscală şi juridică, EY România, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
“Vorba din popor spune că un necaz nu vine niciodată singur. Şi se adevereşte, iată, mai mult ca oricând, exact acolo unde doare: la impozitele şi taxele pe care contribuabilul trebuie să le plătească statului. Oarecum ne obişnuisem în ultima perioadă cu avalanşa de creşteri ale unor taxe, “pachete” legislative numărate (suntem deja la numărul 3!), dar mai avem încă ceva despre care se vorbeşte mai puţin decât ar trebui. Vorbim despre reforma taxelor locale sau impozitelor pe proprietăţi – case, terenuri, maşini etc. Este cert în acest moment că, de anul viitor taxele locale din România vor creşte, semnificativ, în baza unei măsuri amânate, dar prevăzute în angajamentele asumate de statul român prin PNRR – componenta de reformă fiscală mai amplă. Uniunea Europeană impune creşterea veniturilor bugetare locale, inclusiv prin actualizarea valorii impozabile a proprietăţilor, astfel încât taxarea să reflecte mai bine valoarea de piaţă reală, să aducă venituri mai mari pe plan local şi să reducă, în general vorbind, nevoia de finanţare din bugetul central şi distorsiunile fiscale aferente”, a explicat Alex Milcev într-un punct de vedere transmis luni.
Potrivit acestuia, măsura, prevăzută a fi aplicată de la 1 ianuarie 2026, a fost amânată din vara anului 2022 în contextul inflaţiei, al instabilităţii economice post-pandemice şi mai apoi al anilor electorali 2024-2025.
“Iată însă, că intrăm în linie dreaptă cu aceste măsuri legislative, odată cu aprobarea Pachetului de măsuri fiscale nr. 1 propus de Guvernul Bolojan. Forma noii legislaţii încă nu e finală dar, potrivit declaraţiilor oficiale, ar urma ca, până la sfârşitul lunii august, să fie definitivate toate detaliile privind procedurile tehnice, procentele aplicabile, (re)definirea bazei impozabile etc. Practic, vorbim despre două elemente importante care schimbă paradigma taxelor locale, reflectate în actuala redactare a legii. Pe de o parte, se modifică intervalele de impunere, prin eliminarea plafonului maximal, fiind stabilit doar un minimum – 0,1% pentru rezidenţiale, 0,5% nerezidenţiale şi 0,4% în cazul clădirilor utilizate pentru activităţi agricole. Autorităţile locale vor putea ajusta taxa flexibil, fără a mai cere suplimentări de la bugetul naţional. Pe de altă parte, se va schimba definirea bazei, care va ajunge să reflecte mai bine valoarea de piaţă a imobilelor”, a precizat Alex Milcev.
El menţionează că, în prezent, impozitul pe clădirile rezidenţiale deţinute de persoanele fizice se calculează prin aplicarea unei cote între 0,08% şi 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii, care poate fi ajustată în funcţie de rangul localităţii şi zona de amplasare. Pentru persoanele juridice, cotele sunt între 0,08% şi 0,2% aplicate la valoarea impozabilă a clădirii, iar pentru clădirile nerezidenţiale se aplică între 0,2% şi 1,3% la valoarea impozabilă a clădirii. Se aplică regula stabilirii impozitului pe baza raportului de evaluare întocmit de un evaluator autorizat odată la cinci ani.
“De notat că în prezent metodologia impusă legislativ pentru aceste evaluări adesea nu reflectă valorile de piaţă. Este important să spunem aici că acest pas, pe care îl putem considera un fel de “revoluţie” a sistemului taxelor locale din România, urma să fie realizat oricum. Din păcate, a coincis cu acestă conjunctură fiscală dificilă a altor creşteri de taxe şi impozite şi astfel va avea un efect compus negativ asupra tuturor contribuabililor. Să nu uităm, în acest context, şi de aşa-numitul impozit pe lux – taxa specială aplicabilă locuinţelor evaluate la peste 500.000 euro şi maşinilor peste circa 75.000 euro. Şi în privinţa acestor tipuri de proprietăţi se discută introducerea unei poveri fiscale suplimentare. E posibil ca această creştere a taxelor locale pe imobile să producă şi un fenomen “downsize” (în traducere din engleză – a scădea măsura), mai pronunţat în ţările dezvoltate, unde proprietarii renunţă la case şi suprafeţe mari, le vând şi se mută în spaţii mai mici, impozitate mai lejer”, susţine Alex Milcev.
El precizează că impozitele pe proprietăţi în aceste economii sunt foarte ridicate comparativ cu România.
“Prin urmare, dacă în România acest fenomen nu s-a prea manifestat până acum, şi din cauza mentalităţii de “proprietar până la capăt” al românului, care lasă urmaşilor casele şi terenurile, dar şi pentru că impozitele sunt încă destul de mici, e probabil ca de anul viitor să asistăm la accentuarea acestui “pas înapoi”. Nu de alta, dar avem şi un precedent istoric: la începutul anilor 2000, când, într-un cu totul alt context economic (de creştere fulminantă a preţurilor în imobiliare), multe familii cu venituri mici sau aflate în cumpănă financiară îşi vindeau proprietăţile bine amplasate în oraşele mari şi optau pentru proprietăţi de la periferie sau chiar în afara acestora, rămânând şi cu o diferenţă bună de bani”, scrie Alex Milcev.
În cazul persoanelor juridice vor fi costuri mai mari pentru deţinerea şi utilizarea activelor imobiliare, iar peste tot se va simţi şi un impact indirect asupra chiriilor care se vor mări.
“Posibil că majorarea taxelor locale de la 1 ianuarie 2026 nu va fi doar o decizie economică de moment, ci chiar un pas care va schimba mentalităţi şi comportamente ale proprietarului român şi va redefini ce înseamnă o investiţie imobiliară”, a mai spus Alex Milcev.
