CNAIR a cerut o expertiză la podul suspendat de la Brăila după apariția apei în stratul asfaltic, la doar o lună după recepția lucrărilor

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a solicitat efectuarea unei expertize tehnice la Podul Suspendat peste Dunăre, după ce a fost observată prezența apei în interiorul stratului asfaltic prin mai multe găuri forate anterior pentru verificarea grosimii asfaltului turnat recent.

Potrivit purtătorului de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, în contextul reasfaltării Podului Suspendat peste Dunăre cu noua rețetă asfaltică, în noul strat de asfalt au fost realizate în jur de 10 găuri tehnice de control, cu rol de verificare a grosimii stratului aplicat, un element esențial pentru durabilitatea suprafeței de rulare. Practic, aceste puncte de control le-au permis specialiștilor să se asigure că stratul asfaltic este turnat uniform, conform specificațiilor tehnice prevăzute în proiect.

În interiorul acestor orificii a fost observată de curând existența apei – un fenomen neobișnuit, mai ales în lipsa unor precipitații recente – motiv pentru care CNAIR i-a solicitat constructorului, care răspunde de lucrare pe durata garanției, să efectueze o expertiză tehnică completă, pentru a stabili sursa exactă a prezenței apei și a identifica soluțiile eficiente și cât mai puțin invazive pentru remedierea situației.

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

‘În momentul turnării noii rețete asfaltice pe Podul Suspendat peste Dunăre, au fost forate câteva găuri de mici dimensiuni, în jur de 10, pentru a se putea măsura grosimea noului strat asfaltic. Noua rețetă prevede o anumită grosime a stratului de asfalt. Este o rețetă mai dură, cu mai multe agregate. Înainte erau mai puține agregate și mai mult bitum, iar stratul era mai gros. Acum stratul de asfalt este mai subțire, dar unul dintre secrete este să păstrezi uniformitatea stratului. Așa că au fost făcute aceste mici găuri, prin care s-a putut măsura și păstra nivelul stratului de asfalt. De curând, prin aceste găuri, s-a constat că iese apă și am cerut constructorului, pentru că podul este în perioada de garanție, efectuarea unei expertize, pentru a înțelege cu ce fenomen ne confruntăm, mai ales că în zonă nu a mai plouat de două săptămâni. Asta ne-a determinat să cerem o expertiză, în care suntem implicați și noi, dar responsabilitatea principală este a constructorului, deoarece podul este încă în perioada de garanție’, a declarat, pentru  Agerpres, purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.

Potrivit sursei citate, CNAIR analizează apariția apei în stratul asfaltic al Podului Suspendat peste Dunăre și, în urma consultării cu experți, ia în calcul două ipoteze: infiltrații de apă de ploaie sau formarea de condens. Având în vedere că nu au existat precipitații recente, cea mai plauzibilă cauză este condensul apărut între asfalt și tablierul metalic, din cauza diferențelor de temperatură și a sistemului intern de răcire al podului.

‘Am cerut opinia unor experți care au spus că sunt două variante. Ori s-a infiltrat apă de ploaie pe undeva, ori este condens. Având în vedere că, de două săptămâni, nu mai plouase acolo și că nu are cum să se formeze un depozit de apă undeva, mergem pe ideea că ar fi vorba despre condens format între suprafața asfaltică și tablierul metalic. Pentru că sunt diferențe de temperatură și pentru că în interiorul tablierului sunt niște pompe de aer care mențin temperatura scăzută în tablier, ca să nu se încingă tablierul. I-am cerut constructorului să facă expertiza, iar între timp am mers și noi cu Cestrinul. Am făcut și noi niște măsurători cu georadarul, pentru a vedea cum se comportă diversele straturi, care sunt temperaturile și consistențele și tot ce ține de pod. După ce se va stabili cauza existenței acestei ape, care nu se explică deocamdată logic, vom stabili măsurile de remediere pe care constructorul trebuie să le pună în operă. Important este să evităm o intervenție distructivă, cum ar fi decopertarea asfaltului, mai ales că rețeta actuală s-a comportat foarte bine până acum’, a precizat Alin Șerbănescu.

Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu, a declarat, pentru Agerpres, că acest fenomen al apariției apei în zona stratului de asfalt nu afectează circulația, nu compromite siguranța traficului și nu pune în pericol structura podului. CNAIR dorește o intervenție cât mai rapidă în această situație, pentru a preîntâmpina posibilele deteriorări cauzate de ciclurile îngheț-dezgheț, care pot crea presiuni ce pot duce la desprinderea stratului asfaltic de pe tablier.

‘În momentul de față, apa care există acolo nu este sub presiune – și nu are de ce să fie sub presiune – iar riscul pentru integritatea asfaltului nu este foarte mare. Dar trebuie să găsim soluții de remediere, pentru ca fenomenul să nu persiste pe timpul iernii. Știm foarte bine că apa, atunci când îngheață, își mărește volumul și există riscul să se deterioreze asfaltul, să se desprindă de pe tablier. Dacă apa persistă pe timpul iernii, există riscul ca prin îngheț să se creeze presiuni, care pot duce la desprinderea stratului asfaltic de pe tablier. Și atunci va trebui iar să se intervină cu reparații, iar să se asfalteze. Situație pe care vrem să o evităm. Găurile despre care vorbim urmau să fie astupate cu mastic siliconic, dar nu au mai apucat. Mai bine că n-au mai apucat, pentru că am putut observa acest fenomen și identifica din timp soluții, pentru a nu ne trezi peste iarnă că ne crapă asfaltul’, a spus Alin Șerbănescu.

Purtătorul de cuvânt al CNAIR a precizat faptul că, deși asfaltul aderă corect la tablierul metalic al podului, compoziția sa, care conține agregate, nu permite o lipire perfectă, fără microspații. Aceste spații microscopice dintre agregate pot permite scurgerea apei acumulate, cel mai probabil provenită din condens, fără ca acest lucru să indice o problemă de execuție.

‘Trebuie să se înțeleagă un aspect. Podul este ca un arc, este în pantă, are un vârf și spre capete merge în pantă. Faptul că apa se scurge nu înseamnă că asfaltul nu are priză pe tablier. Tablierul este o suprafață perfect plană, iar asfaltul are agregate în componență. Agregatele acestea, în amestec cu bitumul, nu fac o suprafață perfect plană, care să se așeze perfect pe tablierul metalic, să nu existe niciun spațiu între ele. Agregatele acestea lasă între ele mici șănțulețe, minuscule. Dar ele există. Și pe acolo, apa asta acumulată din condens – dacă e condensul – se strecoară, se strecoară și iese acum prin aceste găurele. Dacă nu erau găurelele, nu se observa și apoi vedeam că se desface asfaltul și nu știam de ce’, a declarat Alin Șerbănescu.

Purtătorul de cuvânt al CNAIR a mai subliniat caracterul unic al Podului Suspendat peste Dunăre, prima construcție de acest tip din România, o lucrare fără precedent care implică un proces continuu de învățare și adaptare.

‘Este primul pod suspendat din România. Noi n-am mai avut experiențe în poduri suspendate. Practic învățăm și noi odată cu situațiile pe care le constatăm. Este foarte importantă această perioadă de garanție. Toate problemele descoperite în perioada de garanție trebuie soluționate și rezolvate, remediate de constructor. După ce va trece perioada de garanție, întreținerea va intra în sarcina noastră. Dar până atunci, din tot ce apare trebuie să învățăm, să vedem și cauzele, să vedem și care sunt metodele de remediere. De-a lungul exploatării lui o să mai vedem comportamente la care nu ne așteptăm. Noi nu avem experiența podurilor suspendate în România. Important este să discernem care comportamente sunt riscante și care nu și să luăm rapid măsuri. Pentru că problema nu este de integritate a podului, podul nu o să cadă niciodată. Podul va rezista 120 de ani fără probleme. Dar dacă lași anumite situații să se manifeste, cum este cea cu apa asta, care apare nu se știe unde, te costă, îți mărește cheltuielile de întreținere’, a completat Alin Șerbănescu.

Podul de la Brăila, dat în trafic în iulie 2023, apoi reparat de mai multe ori

Potrivit secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, din momentul Podul suspendat peste Dunăre în care a fost dat în trafic – 6 iulie 2023 și până în iunie 2025 – ‘au fost înregistrate nu mai puțin de 4.000.000 de treceri – patru milioane de mașini au trecut Dunărea pe acest pod’.

Podul suspendat peste Dunăre Brăila-Tulcea este ultimul pod peste Dunăre înainte de Vărsarea în Marea Neagră, cel mai mare din România și al treilea din Europa (ca dimensiune).

Pe 27 iunie 2025, la ora 10:00, a fost deschisă circulația și pe drumurile de legătură ale Podului suspendat de la Brăila.

Podul suspendat peste Dunăre – cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România, al treilea ca dimensiune din Europa şi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră – a fost inaugurat pe 6 iulie 2023, iar la scurt timp după inaugurare au apărut primele probleme legate de asfalt, care s-a “vălurit”. Podul a intrat, în octombrie 2024, pentru a patra oară în proces de reasfaltare, de această dată constructorul susţinând că va folosi o nouă reţetă de mixturi bituminoase, adaptată specificului acestui pod, unic în România.

Cea de cincea asfaltare, cu o rețetă nouă de asfalt, a fost făcută în primăvara acestui an.

Podul are o lungime de aproximativ 2 kilometri şi le oferă şoferilor o alternativă, în afara traversării Dunării cu bacul, pentru a ajunge spre litoral. Deşi circulaţia pe pod a fost deschisă pe 6 iulie 2023, lucrarea nu a fost recepţionată de autorităţile române.