Impactul creşterii TVA de la 9% la 21% în sectorul imobiliar va fi resimţit cu precădere în segmentul mass-market, unde stocul de locuinţe sub pragul de 120.000 euro era deja limitat, în timp ce segmentele mediu şi premium vor fi afectate în principal de creşterea generală a costurilor de construcţie, potrivit companiei de consultanţă în imobiliare Crosspoint Real Estate citată de Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Mass-market se referă la segmentul destinat publicului larg și cu prețuri medii sau sub media pieței, adică locuințe și proprietăți care ar trebui să fie accesibile majorității cumpărătorilor.
„În marile oraşe, apartamentele cu TVA redus erau tot mai puţine, iar în Bucureşti doar câteva zone consacrate pe segmentul mass-market mai aveau un inventar relevant. Diferenţa de la 9% la 21% este prea mare pentru a fi absorbită integral de dezvoltatori fără afectarea marjelor. În prezent, creşterile de preţ nu mai pot fi catalogate drept speculative, ci sunt dictate de realitatea costurilor, adică energie, utilităţi şi materiale de construcţie mai scumpe”, spune Valentin Neagu, managing director Crosspoint Real Estate.
În primele şapte luni din 2025, volumul tranzacţiilor din Bucureşti a fost cu 6,8% mai mic faţă de aceeaşi perioadă din 2024 și reprezintă „o ajustare temporară care are şanse să se estompeze în următoarele 6-12 luni, odată ce piaţa se va recalibra”, conform datelor companiei.
„Efectul imediat al creşterii TVA-ului s-a văzut însă în iulie, când cumpărătorii s-au grăbit să încheie tranzacţiile înainte de termenul la care a intrat în vigoare modificarea. Conform datelor ANCPI, vânzările de apartamente au crescut cu 16,7% la nivel naţional faţă de iulie 2024, cu un avans de 12,7% în zona metropolitană Bucureşti (+11,1% în capitală şi +20,6% în Ilfov). Creşteri semnificative au fost înregistrate şi în marile centre regionale: Cluj +20,2%, Iaşi +27,3%, Timiş +15,4%. Niciun alt an nu a consemnat un volum atât de ridicat al vânzărilor în luna iulie precum cel din 2025, depăşind inclusiv valorile din anii-record 2021 şi 2022”, a subliniat Neagu.
În ceea ce privește comportamentul cumpărătorilor şi chiriaşilor, piaţa traversează o etapă de aşteptare, iar mulţi potenţiali cumpărători amână decizia de achiziţie nu din lipsă de resurse, ci din dorinţa de a evalua mai bine impactul noilor condiţii asupra preţurilor şi ofertelor.
Pe piaţa chiriilor, creşterea estimată de peste 10% în Bucureşti şi în marile oraşe, până la finalul anului, reflectă atât presiunea costurilor, cât şi schimbările în comportamentul consumatorilor.
„Ca în fiecare an, în centrele universitare chiriile cresc până la 1 octombrie şi apoi se stabilizează, însă diferenţa în acest an vine din faptul că un număr mai mare de chiriaşi alege să rămână pe termen mai lung”, a precizat Neagu.
Pe de altă parte, piaţa apartamentelor vechi ar putea beneficia temporar de pe urma reorientării unei părţi din cerere, mai ales în zonele centrale unde oferta de locuinţe noi este redusă, însă acest efect este conjunctural şi ar putea fi temperat odată ce piaţa primară se stabilizează şi cumpărătorii îşi recapătă încrederea.
Pentru următoarele 12 luni, Crosspoint nu anticipează o scădere abruptă a pieţei rezidenţiale, ci mai degrabă o ajustare moderată.
„În primele şase luni din 2025, preţurile locuinţelor noi au crescut cu 10% faţă de decembrie 2024, iar trendul este departe de a se inversa”, este de părere Valentin Neagu.
În ceea ce priveşte investiţiile străine pe zona comercială, volumul de 397 de milioane de euro consemnat în prima jumătate a anului (-5% faţă de primul semestru din 2024), confirmă rezilienţa pieţei, susţine sursa citată.
La 1 august 2025 a intrat în vigoare majorarea cotei TVA pentru locuinţele noi, de la 9% la 21%, o schimbare fiscală cu efect direct asupra preţurilor şi strategiilor de vânzare din piaţa rezidenţială.