Sursa: Dreamstime
Numărul fondurilor de acțiuni ESG expuse industriei armelor nucleare a crescut cu peste 50% de la invazia Rusiei în Ucraina, ajungând la peste 2.000. Deși deținerile reprezintă doar o fracțiune din sectorul mai larg al apărării, schimbarea înseamnă că aproximativ jumătate dintre fondurile de acțiuni înregistrate ca ESG din Europa alocă acum cel puțin o parte din capital companiilor care fabrică, furnizează sau transportă arme nucleare, potrivit datelor analizate de Bloomberg.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
ESG se referă la factorii de mediu, sociali și de guvernanță utilizați pentru a măsura sustenabilitatea și impactul etic al unei companii dincolo de indicatorii financiari tradiționali. Este un cadru pentru evaluarea performanței unei companii în ceea ce privește aspectele non-financiare critice, ajutând investitorii și companiile să evalueze riscurile generale, oportunitățile și viabilitatea pe termen lung.
Cele mai mortale arme fabricate vreodată devin o caracteristică obișnuită a industriei europene de fonduri ESG, evaluată la aproape 9 trilioane de dolari, pe măsură ce o etichetă asociată de mult timp cu investițiile etice este extinsă pentru a se adapta situației geopolitice.
Tot mai multe fonduri de acțiuni ESG investesc în arme nucleare
Dezvoltarea arată în cei mai clari termeni posibili evoluția dramatică a practicilor de investiții în mediu, social și guvernanță de la apariția termenului, în urmă cu mai bine de două decenii, de către o echipă susținută de Națiunile Unite. Pe măsură ce tensiunile Europei cu Rusia escaladează, ideea a ceea ce poate reprezenta ESG a trecut de la parcuri eoliene la arme nucleare în masă cu o ușurință uluitoare.
Unii caracterizează acest moment ca fiind pervertirea supremă a ESG. O investiție durabilă ar trebui să însemne a nu face „rău”, spune Sasja Beslik, director de strategie de investiții la SDG Impact Japan, o firmă de investiții cu sediul în prima țară care a simțit întreaga forță a unui atac nuclear acum 80 de ani. „Și, știți, cred că folosirea finală a armelor nucleare va face mult rău”.
Alții spun că banii ESG trebuie canalizați pentru a apăra stabilitatea economică și socială. Matt Christensen, director global pentru investiții sustenabile și de impact la Allianz Global Investors, spune că acesta este motivul pentru care administratorul de active de 650 miliarde de dolari va începe anul acesta să dețină producători de arme nucleare în fonduri înregistrate ca „promovând” ESG.
Cu războiul desfășurându-se în vecinătatea lor, liderii Europei au arătat clar că nu vor ca scrupulele legate de ESG să stea în calea direcționării capitalului privat către un factor de descurajare militar suficient de puternic pentru a rezista Rusiei. Este un concept surprins elegant de directorul general al operatorului bursier Euronext NV.
„În noul ESG, vorbim despre contribuția la societate prin consolidarea autonomiei energetice și a apărării Europei: energie, securitate și geostrategie. Am văzut o preferință colectivă puternică apărând în ultimele luni” din partea societății civile, a investitorilor și a propriilor angajați ai Euronext. Există un apetit printre cetățeni de a-și servi țara în felul lor”, spune CEO-ul Euronext, Stephane Boujnah.
Euronext spune că nu are o „doctrină” specifică privind armele nucleare, dincolo de respectarea reglementărilor piețelor europene.
Nu există nicio îndoială că deținătorul mediu instituțional de active își schimbă acum modul în care gândește despre producătorii de arme în Europa, notează Benjamin Braun, profesor asistent în economie politică la London School of Economics and Political Science. În trecut era „văzut unanim ca ceva rău”, dar „avansând rapid până la invazia Ucrainei de către Rusia și amenințarea asupra continentului european, reînarmarea este considerată o necesitate”, ceea ce se reflectă în industria administrării investițiilor, spune el.
În total, datele Bloomberg arată că fondurile de acțiuni înregistrate ca „promovând” ESG dețin aproximativ 20 de miliarde de dolari în companii care contribuie la fabricarea, distribuția sau livrarea de arme nucleare, echivalent cu doar 1,2% din valoarea totală de piață combinată a companiilor folosite în analiza datelor.
Având în vedere că Europa reprezintă aproximativ 80% din activele ESG la nivel mondial, schimbarea regiunii în modul în care aplică eticheta are implicații majore pentru modul în care capitalul este alocat de acum înainte. Mai mult, schimbarea are loc în timp ce unele dintre politicile președintelui american Donald Trump arată semne de a devia fluxurile de investiții din SUA către Europa, unde ESG a remodelat întreaga industrie de administrare a fondurilor.
„ESG înseamnă materialitate și obligație fiduciară, iar acest aspect s-a pierdut în ultimii 20 de ani, în ceea ce privește modul în care oamenii gândesc ESG și îl confundă cu moral și etic. ESG nu este etică, nu este morală, nu este vorba despre investiții social responsabile”, spune CEO-ul Euronext, Stephane Boujnah.
Paul Clements-Hunt, fostul oficial ONU care a condus echipa ce a ajutat la crearea termenului „ESG” în 2004, crede că eticheta rămâne în mare măsură înțeleasă greșit, chiar și de profesioniștii din industria fondurilor. Cu alte cuvinte, spune Clements-Hunt, ESG „acceptă” deținerea de active din domeniul apărării și chiar al armelor nucleare.
Aceasta este o veste bună pentru investitorii ESG dornici să-și îmbunătățească randamentele. Un indice S&P care urmărește industria aerospațială și de apărare, care include companii ce obțin venituri din arme nucleare, a crescut cu aproximativ 40% anul acesta. Este aproape dublul câștigului unui indice S&P dedicat acțiunilor din energie curată. Indicele S&P 500 a crescut cu mai puțin de 10% în aceeași perioadă.
Fluxul de bani ESG către unele dintre cele mai distructive colțuri ale industriei armelor coincide cu dovezi tot mai mari a ceea ce Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm spune că ar putea fi începutul unei „noi curse a înarmării nucleare”. Pe baza cifrelor actuale, este probabil ca rata la care armelor nucleare retrase sunt dezafectate să fie în curând depășită de creșterea stocurilor globale de noi arme.
Companiile care apar în fondurile ESG analizate de Bloomberg includ BAE Systems, Airbus, Babcock International Group, Safran, Thales și Leonardo. Dintre acestea, BAE, Airbus și Safran au fost incluse pe o listă de excludere de către fondul suveran norvegian, cel mai mare din lume. Decizia se bazează pe o evaluare conform căreia „utilizarea normală” a echipamentelor nucleare produse de aceste companii „poate încălca principii umanitare fundamentale”, potrivit fondului de 1,9 trilioane de dolari. Partidul Conservator din Norvegia se află printre grupurile de opoziție care au sugerat că este timpul să se reexamineze lista, având în vedere amenințările militare cu care se confruntă acum Europa.
Industria armelor nucleare își face drum și în fondurile ESG la nivel global, potrivit unei analize Bloomberg Intelligence. Deși acest lucru poate crește randamentele, amenință, de asemenea, să expună investitorii la „riscuri reputaționale potențiale”, spune Shaheen Contractor, analist senior ESG la Bloomberg Intelligence din New York. BI a analizat peste 1.500 de fonduri cu etichete ESG sau echivalente, reprezentând active totale de peste 1,5 trilioane de dolari, și a constatat că 9% dețin cel puțin una dintre cele 14 companii excluse de fondul suveran norvegian din cauza implicării lor în industria armelor nucleare.
PAX, parte a rețelei globale care sprijină Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (laureată a Premiului Nobel pentru Pace) spune că investitorii care susțin companii precum Airbus, Babcock, BAE, Safran, Thales și Leonardo se expun la „riscuri evidente privind drepturile omului”.
PAX „nu se opune în principiu investirii în industria armamentului”, spune Alejandra Muñoz Valdez, responsabil de proiect senior pentru dezarmare umanitară.
„Cu toate acestea, credem că instituțiile financiare ar trebui să aibă criterii clare pentru a evita investițiile în companii implicate în dezvoltarea și întreținerea armelor care, datorită caracteristicilor lor inerente, provoacă suferințe nediscriminatorii și daune de mediu și sociale de durată”, declară compania.
Toate statele membre UE sunt părți la Tratatul pentru Neproliferarea Armelor Nucleare, care interzice exporturile către țări care nu au fost exceptate prin anumite clauze atunci când tratatul a fost semnat în 1968. Totuși, regulile de investiții ESG ale UE, cunoscute sub numele de Regulamentul privind publicarea informațiilor în domeniul finanțelor durabile (SFDR), nu includ armele nucleare în lista sa de „arme controversate”, a spus un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. În schimb, băncile și administratorii de active trebuie să explice cum investițiile îndeplinesc criteriile de sustenabilitate.
Situația se dovedește a fi confuză pentru investitorii de retail. Better Finance, ale cărei organizații membre reprezintă patru milioane de investitori din Europa, caută mai multă claritate. Mariyan Nikolov, responsabil de politici la Better Finance, spune că, după regulile actuale, de exemplu, se pare că producătorii de arme nucleare nici măcar nu sunt excluși din lista UE de activități economice sustenabile din punct de vedere ecologic.
Capitalul suplimentar alocat apărării are implicații majore pentru climă, potrivit specialistului în contabilitate a carbonului Greenly. Acesta estimează că amprenta de carbon a cheltuielilor militare ale NATO pentru 2024 a fost de aproximativ 256 milioane de tone, adică de aproximativ cinci ori emisiile anuale ale Greciei. Cu țările NATO care caută acum să își dubleze investițiile în apărare, acea amprentă va crește inevitabil.
Administratorii de fonduri care fac loc în portofoliile lor pentru producători de arme nucleare spun că nu caută explicit modalități de a deține arme de distrugere în masă. În schimb, ei spun că situația geopolitică actuală înseamnă că nu mai este potrivit să existe interdicții totale asupra producătorilor de armament. Și pentru că multe companii de apărare își obțin o parte din venituri și din industria armelor nucleare, politicile de excludere mai relaxate înseamnă că fondurile ESG vor fi expuse producătorilor de arme nucleare.
„Nu facem asta pentru a investi în arme nucleare. Dar, alternativ, nu vrem ca o mică parte din venituri legate de activități cu arme nucleare să ne împiedice să oferim sprijin de capital pentru a ajuta la construirea apărării europene”, spune Jens Munch Holst, CEO al administratorului de pensii sustenabile AkademikerPension.
Schimbarea înseamnă că AkademikerPension din Danemarca, care administrează active de aproximativ 25 miliarde de dolari, a renunțat la excluderile privind Babcock, Airbus, Safran, Thales și Leonardo.
Beslik, executivul în domeniul sustenabilității din Japonia, îi încurajează să viziteze Hiroshima pe cei care consideră vă ESG și armele nucleare sunt potrivite, deoarece, la 6 august 1945, a devenit primul oraș vizat într-un atac nuclear care a omorât până la 140.000 de oameni. O a doua bombă atomică aruncată asupra orașului Nagasaki a ucis cel puțin 70.000 de oameni.
„Faceți o excursie la Hiroshima, în Japonia, și vizitați muzeul de acolo. Apoi stați jos și gândiți-vă cum contribuie aceste arme la un viitor sigur și sustenabil”.
Pe de altă parte, investitorii devin tot mai sceptici față de fondurile ESG, iar noile ghiduri ESMA (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe) ridică semne de întrebare suplimentare privind legitimitatea acestora. Gigantul american de investiții BlackRock a închis șase ETF-uri din categoriile ESG, smart beta (care combină elemente din investițiile pasive cu cele active), regionale și tematice, invocând „cererea limitată din partea investitorilor”.
