Sursa foto: Bursa de Valori București
Directorul general al Hidroelectrica Károly Borbély și directorul financiar Marian Fetiţa pleacă de la conducerea companiei de stat, pentru ca România să poată îndeplini condițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) referitoare la selecția corectă a șefilor corporatiști de la companiile de stat. România riscă să piardă 300 de milioane de euro din PNRR dacă nu rezolvă problemele privind selecțiile semnalate deja de Economedia la mai multe companii de stat.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România și unul dintre cei mai importanți jucători din Europa de Sud-Est, informează că, în cadrul ședinței Consiliului de Supraveghere din 19 septembrie 2025, s-a decis, de comun acord cu domnul Karoly Borbély – Președintele Directoratului/CEO, respectiv cu domnul Marian Fețița – Membru al Directoratului/CFO, încetarea contractelor de mandat începând cu data de 19 septembrie 2025”, arată Hidroelectrica, într-un anunț la Bursă.
Potrivit companiei, decizia survine în contextul obligațiilor asumate de România în cadrul Jalonului 121 din Componenta 6 – Energie a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și a Deciziei Comisiei Europene C(2025) 3490 din 28 mai 2025, prin care a fost dispusă suspendarea parțială a plăților, cu termen de remediere de 6 luni pentru aspectele aferente jalonului menționat.
Compania transmite că Ministerul Energiei, prin adresa din 18 septembrie 2025, a solicitat implementarea cu celeritate a măsurilor necesare pentru corectarea deficiențelor semnalate de Comisia Europeană în ceea ce privește situația Directoratului societății.
„Domnului Karoly Borbely și domnului Marian Fetița nu li s-au imputat nereguli și nu s-a pus la îndoială legalitatea procedurii de selecție pentru funcțiile de CEO, respectiv CFO, dovadă fiind feedback-urile primite din interacțiunile cu stakeholderii. Astfel, dnul Karoly Borbely, dnul Marian Fetița și membrii Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica au ajuns la un consens de încetare a mandatelor pentru a nu priva România de banii din PNRR”, arată compania.
Karoly Borbely a anunțat, de asemenea, decizia sa, pe LinkedIn, înainte ca decizia să fie anunțată de Hidroelectrica pe Bursă, așa cum prevede legislația privind companiile listate. Acesta a scris: „În urma ședinței CS de astăzi, am hotărât pe cale amiabilă încheierea contractului de mandat. Realizările din ultimii 2 ani ne arată că se poate face performanță managerială într-o companie de stat, listată pe piața de capital, cu toate provocările specifice. Concluziile raportului auditorului independent KPMG, efectuat la solicitarea CS, referitor la potențialul conflict de interese, arată că sunt suficiente elemente în procedura care delimitează neechivoc această situație. În informarea ME referitor la situația Jalonului 121 și în adresele trimise către Comisie scrie foarte clar și asumat că procedura de selecție a fost una transparentă, corectă și a respectat toate etapele și principiile guvernanței corporative și a codului de bune practici al BVB. Pentru România este esențial că deciziile privind conducerea unei companii listate să fie luate cu responsabilitate și cu respectarea legislației în vigoare, astfel încât să nu afecteze stabilitatea și valoarea de piață a companiei. Prioritatea mea este să contribui la evitarea oricărei penalizări pentru România (16 milioane EUR) și să sprijin acțiuni care să minimizeze riscul unei scăderi a prețului acțiunilor H2O și al valorii de piață a companiei”.
Economedia a scris anterior despre problemele de selecție a șefilor de la Hidroelectrica.
Hidroelectrica este una dintre cele 8 companii de stat din Energie unde Comisia a identificat conflicte de interese atât existente, cât și potențiale, dar și influențe politice și ierarhice nejustificate în procedurile de selecție a membrilor consiliului de administrație. Neregulile privind aceste selecții riscă să ducă la pierderea a 300 de milioane de euro pentru acest jalon din PNRR.
Conform informațiilor Economedia, unul dintre membrii consiliului de supraveghere și ai comitetului de nominalizare și remunerare a demisionat din consiliul de supraveghere, după începerea procedurii de selecție, doar pentru a fi numit din nou în consiliul de administrație în calitate de director general la recomandarea comitetului de nominalizare și remunerare din care făcea parte. Această persoană este Karoly Borbely, conform informațiilor Economedia.
Economedia a dezvăluit, anterior, că în cazul Hidroelectrica, Comisia Europeană a identificat mai multe probleme la selecția consiliului de supraveghere, mai precis:
- președintele comisiei de selecție pentru consiliul de supraveghere a fost inițial unul dintre secretarii de stat din cadrul Ministerului Energiei. Această persoană s-a clasat pe primul loc la selecția efectuată de comitetul de selecție al cărui președinte era.
- un director din cadrul Ministerului Energiei, care a fost, de asemenea, numit membru al consiliului de supraveghere al Hidroelectrica, era, la momentul numirii sale, responsabil cu gestionarea și supravegherea direcției responsabile cu gestionarea întreprinderilor de stat din subordinea Ministerului Energiei, din care a fost numită majoritatea membrilor comitetului de selecție.
- trei membri ai consiliului de supraveghere au fost numiți în ianuarie 2024 fără a fi supuși unei proceduri de selecție competitive și transparente, în timp ce jalonul nu prevede astfel de excepții. Deși România susține că unul dintre cei trei membri a fost nominalizat și numit de acționarii minoritari, Comisia nu a putut concluziona că acționarii minoritari se bucură de dreptul de a numi membrii consiliului de administrație în temeiul legislației române. În plus, România nu a furnizat nicio dovadă care să acorde acționarilor minoritari dreptul de a nominaliza și de a numi un reprezentant în consiliul de administrație al Hidroelectrica.
Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România şi furnizează servicii tehnologice pentru Sistemul Energetic Naţional. Compania, esenţială pentru un sector strategic, cu implicaţii în siguranţa naţională, operează 188 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,3 GW şi – în plus, deţine un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.
De asemenea, compania deţine – conform raportului ANRE din luna decembrie 2024, o cotă de de 14,66% pe segmentul concurenţial al pieţei de furnizare a energiei electrice.
Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie
Economedia a scris în exclusivitate de lanțul de conflicte de interese și influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie, descris de Comisia Europeană în scrisoarea trimisă Guvernului prin care suspendă 1,1 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR. Comisia a decis să suspende o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon, conform informațiilor Economedia.
Pe scurt, documentul descrie cum un secretar de stat din Ministerul Energiei era președinte al comisiei de selecție pentru conducerea unei companii și apoi el a fost selectat chiar de această comisie pentru a ocupa loc în conducerea companiei. Alt secretar de stat din Energie a fost ales în consiliul de administrație al unei companii de către comitetul de selecție compus în întregime din funcționari din cadrul Ministerului Energiei. Alt secretar de stat din Energie a fost ales în același mod de către comisie formată din funcționari din cadrul Ministerului Energiei și a ajuns chiar președinte al consiliului de administrație. Altă persoană a demisionat din consiliul de supraveghere pentru a fi numit în consiliul de administrație în calitate de director general. Un membru al comitetului de nominalizare și remunerare al unei companii a candidat și a fost ales în consiliul de administrație. Documentul mai arată alți membri din conducere au fost aleși fără procedură de selecție competitivă și transparentă.
