Gospodăriile din zona euro cheltuiesc cu aproximativ o treime mai mult pentru alimente decât înainte de pandemia Covid-19 — o creștere mai abruptă decât pentru alte produse — pe fondul majorării costurilor cu forța de muncă și a prețurilor globale la materiile prime ce duc la creșterea facturilor alimentare, scrie Financial Times.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Prețurile alimentelor au crescut ușor mai mult decât pentru alte produse de la introducerea monedei euro în 1999, însă „diferența care s-a acumulat din 2022 este clar excepțională și persistentă”, au scris angajații BCE într-un blog publicat joi.
În august, prețurile alimentelor au fost cu 34% mai mari față de aceeași lună a anului 2019, o creștere mult mai rapidă decât cele 23% pentru toate prețurile de consum în aceeași perioadă.
Această divergență este unul dintre motivele pentru care „prețurile alimentelor sunt în prezent de interes deosebit” pentru BCE în stabilirea ratelor de politică monetară, au scris autorii Elena Bobeica, Gerrit Koester și Christiane Nickel.
Mai mult, prețurile alimentelor „contează disproporționat pentru percepțiile și așteptările inflației, care sunt cruciale pentru asigurarea stabilității prețurilor în zona euro”, au afirmat aceștia.
Creșterea prețurilor alimentelor afectează mai puternic gospodăriile mai sărace, deoarece acestea trebuie să aloce o proporție mai mare din venituri pentru cumpărăturile alimentare.
BCE a menținut recent rata sa de referință a dobânzii la 2%, însă factorii de decizie au transmis semnale diferite privind riscurile inflației.
Membrul consiliului guvernator BCE, Isabel Schnabel, a evidențiat inflația alimentară ca o zonă de preocupare într-un interviu acordat Reuters luna aceasta.
După o creștere accentuată în 2023, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, inflația alimentară accelerează din nou, atingând 3,2% în august — cea mai rapidă rată în ultimul an și jumătate.
Creșterea prețurilor alimentelor este mult peste rata inflației generale de 2% în zona euro, în conformitate cu ținta pe termen mediu a Băncii Centrale Europene. De asemenea, aceasta este mai mare decât principalele categorii de energie, servicii și bunuri de consum utilizate în calculul inflației.
Consumatorii chestionați de BCE au estimat o rată anuală a inflației de 2,6% pentru anul următor, conform celui mai recent sondaj publicat în iulie, în ciuda scăderii creșterii prețurilor generale.
În ultimele luni, „creșterile costurilor cu forța de muncă și ale prețurilor globale la materiile prime alimentare, parțial legate de schimbările climatice, au jucat un rol important în împingerea inflației alimentare în sus din nou”, au scris autorii blogului.
Secetele prelungite din sudul Spaniei în 2022 și 2023 au dus la creșteri bruște ale prețurilor uleiului de măsline. Prețurile pentru cafea și cacao au explodat după condiții meteo nefavorabile în țări exportatoare cheie precum Ghana și Coasta de Fildeș.
Prețurile cărnii de vită și a laptelui erau aproape cu 40% mai mari decât la sfârșitul lui 2019, au calculat angajații BCE, în timp ce costul untului și al uleiului de măsline a crescut cu aproximativ 50%. Prețurile pentru cacao și ciocolată au înregistrat creșteri și mai mari.
Creșterea prețurilor alimentelor de la sfârșitul lui 2019 variază între țări, cu o medie de 28% în Italia, 37% în Germania și peste 50% în țările baltice. Aceste cifre reflectă expunerile diferite ale țărilor la șocurile prețurilor materiilor prime, dinamica costurilor muncii și costurile energiei.
Creșterile salariale compensează pierderile de venituri reale din ultimii ani. Dar autorii spun că „atunci când oamenii merg la supermarket…, unii simt că sunt mai săraci decât înainte de creșterea inflației care a urmat pandemiei”.
