Dreamstime
Economia americană a crescut cu 3,8% în al doilea trimestur din 2025, peste estimările analiștilor. Spre comparație, economia europeană a crescut doar cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în UE, în aceeași perioadă.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Produsul intern brut al Statelor Unite — producția națională de bunuri și servicii — a înregistrat o revenire în primăvară, după o scădere de 0,6% în primul trimestru, cauzată de consecințele războaielor comerciale declanșate de președintele Donald Trump, a anunțat joi Departamentul Comerțului. Departamentul estimase anterior o creștere de 3,3% pentru al doilea trimestru, iar analiștii se așteptau la o repetare a acestei cifre.
Scăderea PIB-ului din primul trimestru, prima retragere a economiei SUA în trei ani, a fost cauzată în principal de o creștere a importurilor – care sunt scăzute din PIB – pe măsură ce întreprinderile s-au grăbit să aducă bunuri străine înainte ca Trump să poată impune taxe drastice asupra acestora. Această tendință s-a inversat, așa cum era de așteptat, în al doilea trimestru: importurile au scăzut cu 29,3%, stimulând creșterea din aprilie-iunie cu mai mult de 5 puncte procentuale.
Cheltuielile consumatorilor au fost revizuite semnificativ în sus. Acestea au crescut cu 2,5%, față de 0,6% în primul trimestru și cu mult peste estimarea anterioară a guvernului de 1,6%. Cheltuielile pentru servicii au crescut cu 2,6% pe an, mai mult decât dublul estimării anterioare a guvernului de 1,2%.
Biroul de Analiză Economică a declarat că revizuirea cheltuielilor de consum a fost determinată de creșterea achizițiilor de servicii de transport și financiare, precum și de asigurări. Aceasta a fost parțial compensată de o revizuire în jos a exporturilor.
Cifrele revizuite vin la o săptămână după ce Rezerva Federală a redus costurile împrumuturilor pentru prima dată în acest an, invocând o încetinire semnificativă a pieței muncii.
„Consumatorul american a rămas mult mai puternic decât credeau mulți, chiar și în contextul unei vânzări masive pe piața bursieră și al unei mari incertitudini comerciale”, a scris Heather Long, economist șef la Navy Federal Credit Union, pe rețelele de socializare.
O categorie din datele privind PIB-ul, care măsoară puterea economică subiacentă, a înregistrat o creștere mai puternică decât cea raportată anterior, crescând cu 2,9% în perioada aprilie-iunie, față de 1,9% în primul trimestru și în estimarea anterioară a guvernului. Această categorie include cheltuielile de consum și investițiile private, dar exclude elementele volatile, cum ar fi exporturile, stocurile și cheltuielile guvernamentale.
Însă investițiile private au scăzut, inclusiv o scădere de 5,1% a investițiilor rezidențiale. Scăderea stocurilor comerciale a redus cu peste 3,4 puncte procentuale creșterea din al doilea trimestru.
Cheltuielile și investițiile guvernului federal au scăzut cu 5,3% pe an, pe lângă o scădere de 5,6% în primul trimestru.
Stephen Stanley, economistul șef al Santander pentru SUA, a remarcat că creșterea PIB-ului a fost în medie de 1,6% în prima jumătate a anului 2025, iar cheltuielile consumatorilor de 1,5% — „nu grozav, dar mult mai bine decât se credea inițial”.
De când s-a întors la Casa Albă, Trump a răsturnat decenii de politică americană în favoarea comerțului liber. El a impus taxe de două cifre – tarife vamale – asupra importurilor din aproape toate țările lumii și a vizat cu tarife vamale și anumite produse, inclusiv oțelul, aluminiul și automobilele.
Trump consideră tarifele vamale ca o modalitate de a proteja industria americană, de a atrage fabricile înapoi în Statele Unite și de a contribui la finanțarea reducerilor masive de impozite pe care le-a promulgat pe 4 iulie.
Însă economiștii mainstream – ale căror opinii sunt respinse de Trump și consilierii săi – afirmă că tarifele vamale vor afecta economia, crescând costurile și reducând eficiența companiilor americane protejate. Ei observă că tarifele sunt plătite de importatorii din Statele Unite, care încearcă să transfere costurile către clienții lor prin prețuri mai mari. Prin urmare, tarifele pot fi inflaționiste — deși impactul lor asupra prețurilor a fost până acum modest.
Modul imprevizibil în care Trump a impus tarifele — anunțându-le și suspendându-le, apoi introducând altele noi — a lăsat întreprinderile în dezorientare, contribuind la o încetinire bruscă a angajărilor.
În perioada 2021-2023, Statele Unite au creat un număr impresionant de 400.000 de locuri de muncă pe lună, pe măsură ce economia și-a revenit după restricțiile impuse de COVID-19. De atunci, angajările au stagnat, în parte din cauza incertitudinii politicii comerciale și în parte din cauza efectelor persistente ale celor 11 majorări ale ratei dobânzii de către luptătorii împotriva inflației ai Rezervei Federale în 2022 și 2023.
Revizuirile Departamentului Muncii de la începutul acestei luni au arătat că economia a creat cu 911.000 de locuri de muncă mai puțin decât s-a raportat inițial în anul care s-a încheiat în martie. Acest lucru înseamnă că angajatorii au creat în medie mai puțin de 71.000 de locuri de muncă noi pe lună în acea perioadă, și nu 147.000, așa cum s-a raportat inițial. Din martie, crearea de locuri de muncă a încetinit și mai mult, ajungând la o medie de 53.000 pe lună.
Pe 3 octombrie, Departamentul Muncii ar trebui să raporteze că angajatorii au creat doar 43.000 de locuri de muncă în septembrie, deși șomajul a rămas probabil la un nivel scăzut de 4,3%, potrivit prognozelor realizate de firma de date FactSet.
În încercarea de a stimula piața muncii, Fed a redus săptămâna trecută rata dobânzii de referință pentru prima dată din decembrie și a semnalat că se așteaptă la încă două reduceri în acest an. Însă creșterea surprinzător de puternică a PIB-ului în al doilea trimestru ar putea reduce motivele băncii centrale de a reduce ratele dobânzilor, în ciuda presiunilor intense exercitate de Trump în acest sens. Oficialii Fed vor urmări cu și mai multă atenție decât de obicei publicarea vineri a indicatorului lor preferat de inflație, indicele prețurilor cheltuielilor de consum personal (PCE) al Departamentului Comerțului.
Raportul privind PIB-ul de joi a fost a treia și ultima analiză a Departamentului Comerțului privind creșterea economică din al doilea trimestru. Acesta va publica estimarea inițială privind creșterea din iulie-septembrie pe 30 octombrie.
Analiștii chestionați de firma de date FactSet se așteaptă în prezent ca creșterea PIB-ului să încetinească până la un ritm anual de doar 1,5% în al treilea trimestru.
Surse: WSJ, AP, FT.
