Consiliul Concurenței a anunțat vineri că analizează tranzacția prin care Friesland Campina, unul dintre cei mai importanți jucători din piața lactatelor din România, vinde afacerea românească către maghiarii de la Bonafarm Group, deținuți de un apropiat al lui Viktor Orban. Tranzacția include celebrul brand Napolact și facilitățile de producție din Cluj și Târgu Mureș.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Prin tranzacție, Bonafarm Zrt. intenționează să preia FrieslandCampina Romania Holding B.V. și, indirect, FrieslandCampina Romania S.A.
- Economedia a analizat, recent, expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești.
Royal FrieslandCampina N.V. a anunțat la finalul lunii iulie că a ajuns la un acord privind vânzarea către Bonafarm Group a operațiunilor sale din România.
Acordul privește participația Royal FrieslandCampina în entitatea românească ce deține brandul Napolact, operează două unități de producție moderne în Cluj-Napoca și Târgu Mureș și are aproximativ 400 de angajați.
Tranzacția este supusă aprobărilor uzuale de reglementare, inclusiv avizului Consiliului Concurenței din România, și se estimează că va fi finalizată până la sfârșitul lunii decembrie 2025.
FrieslandCampina este prezentă pe piaţa românească cu mărcile Napolact, Campina şi Dots şi oferă o gamă largă de produse: lapte de consum, iaurt, brânză, unt şi gustări pe bază de lapte. De departe, Napolact este cel mai puternic brand din portofoliul grupului în România. În prezent, Napolact este unul dintre cele mai vândute branduri de lactate, care are în portofoliu lapte, iaurturi, brânzeturi, unt, dar şi alte produse.
FrieslandCampina este una dintre cele mai mari cooperative din domeniul lactatelor din lume. În total, cooperativa are peste 9.400 de ferme membre şI 14.600 de femieri în Olanda, Belgia şI Germania.
Conform datelor Ministerului de Finanțe, consultate de Economedia, Friesland Campina a încheiat anul 2024 cu afaceri mai mari decât în 2023, însă pierderile s-au adâncit, iar numărul de angajați a scăzut. Mai precis, în 2024 compania a înregistrat afaceri de 588,819 milioane de lei (în creștere de la 564,62 milioane anul anterior) și avea o pierdere de 29,4 milioane de lei (de la 235.881 lei în 2023). Compania avea 422 de angajați, în scădere de la 491 în anul anterior.
Cine e Bonafarm Group?
Grupul Bonafarm include o varietate de societăți axate pe agricultură și producția alimentară, care operează atât în producția primară, cât și în procesare. Domeniile cheie includ producția de culturi și semințe, creșterea animalelor (porcine, păsări de curte și bovine de lapte) și fabricarea de carne, lapte și produse vinicole.
Grupul Bonafarm este controlat de Sándor Csányi, om de afaceri și bancher, prin intermediul societății holding Bonitás 2002 Zrt.
Sándor Csányi, una dintre cele mai influente figuri din bankingul central-european, considerat cel mai important bancher din Ungaria, s-a retras recent din funcția de CEO al OTP Bank. După 33 de ani în această poziție, Csányi va continua să conducă banca în calitate de președinte al Consiliului de Administrație, păstrând rolul strategic în evoluția grupului.
Miliardarul Sandor Csanyi e considerat un apropiat al premierului maghiar Viktor Orban și nu e ferit de controverse. În urmă cu doi ani, Csányi, șef al Federației Maghiare de Fotbal, a generat o controversă politică majoră după ce a cerut UEFA să permită utilizarea steagului Ungariei Mari la meciurile de fotbal. Federația maghiară a comunicat un presupus accept al UEFA, dar organizația europeană a comunicat oficial că nu acceptă cererea. Omul-cheie în scandalul care agita spectrul revizionismului istoric era Sandor Csanyi.
Fost ministru al Energiei, în prezent consilier al premierului Bolojan, liberalul Sebastian Burduja a avertizat cu privire la preluarea brandului Napolact de către grupul maghiar Bonafarm. Burduja afirmă că vânzarea Napolact – care include fabricile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș și aproximativ 400 de angajați – implică o problemă de securitate națională, dat fiind că Sándor Csányi, apropiat al premierului ungar Viktor Orbán, deține controlul total asupra Bonafarm.
Sebastian Burduja a solicitat un raport de specialitate, avize din partea SRI și SIE și analizarea dosarului de vânzare, de către Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD).
„Profilul domnului Sándor Csányi transcende calitatea de simplu investitor privat, conturându-se ca un pilon central al modelului de capitalism de stat promovat de guvernul condus de domnul Viktor Orbán. Legăturile sale strânse și documentate cu premierul Viktor Orbán indică un model economic în care marile conglomerate nu acționează independent de agenda politică a guvernului, ci devin, în esență, instrumente pentru proiectarea puterii economice și politice a statului maghiar în regiune.
Prin urmare, o investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”, a declarat Sebastian Burduja, citat de dcnews.ro
Și deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, a avertizat recent cu privire la vânarea Napolact, apreciind că există riscut ca fermierii din Ardeal să fie scoși din lanțul de producție.
Lăpușan este de părere că după preluarea Napolact, producătorul maghiar ar putea alege să își schimbe politica de aprovizionare și să aducă materie primă din alte state europene, inclusiv Ungaria, caz în care fermierii români ar pierde principala piață de desfacere pentru lapte.
„Trebuie să fim foarte atenți la aceste decizii comerciale, care pot avea efecte nefaste pe termen lung. Sigur, este o piață liberă, dar trebuie respectate niște reguli, și aici este mai ales responsabilitatea Consiliului Concurenței, căruia i-am adresat deja o întrebare, în calitate de deputat, despre cum ne asigurăm că această tranzacție între doi jucători europeni de pe piața agro-alimentară nu va elimina fermierul român din lanțul de producție. Este dreptul oricărei companii să își optimizeze costurile, dar este și responsabilitatea noastră, ca reprezentanți ai oamenilor, să ne asigurăm că fermierii români își păstrează oportunitatea de a-și valorifica materia primă pe care o produc”, a transmis Lăpușan printr-un comunicat.