sursa foto: Pexels.com
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a transmis că nu deține statistici distincte privind numărul de trimiteri în judecată pentru fapte de corupție în mediul privat în România, în perioada 2020-2024.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Răspunsul a venit ca urmare a unei solicitări formulate de Economedia după ce Departamentul de Stat al SUA a atras atenția, în cel mai recent raport privind climatul investițional din România, asupra corupției din mediul de afaceri – un subiect aproape absent din dezbaterea publică.
„Informațiile ce pot fi oferite (…) se referă doar la date existente în documentele deținute de autorități. Excede dispozițiilor legii orice solicitare care implică elaborarea unei lucrări/studiu/raport, inclusiv în ceea ce privește datele statistice, dacă acestea nu sunt deja colectate”, a transmis instituția, precizând că în rapoartele sale anuale pot fi consultate doar date generale despre dosarele instrumentate.
Totuși, DNA confirmă că procurorii anticorupție au avut în lucru și au trimis în judecată cauze care privesc corupția din mediul privat. Ca exemple, instituția a indicat două dosare recente:
-
Dosar 2025: un specialist într-o companie de livrări a fost trimis în judecată pentru luare de mită, fiind acuzat că a pretins și primit peste 80.000 de euro și aproape 200.000 lei pentru a facilita activitatea unor curieri pe platforma de livrări. Alături de el, un administrator de firmă a fost acuzat de dare de mită. Cei doi au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției, primind pedepse cu suspendare și interdicția de a ocupa funcții publice pe doi ani.
-
Dosar 2022: șase suspecți, între care trei oameni de afaceri și firmele lor de transport, au fost cercetați pentru luare și dare de mită, dar și pentru folosirea de informații confidențiale ale bazei militare americane Mihail Kogălniceanu. Conform DNA, accesul la date interne ar fi permis companiilor să obțină contracte de peste 16 milioane de euro. În schimb, un coordonator de transport din cadrul bazei ar fi primit bani, un teren și un autoturism de lux.
Răspunsul DNA subliniază că instituția nu gestionează statistici care să reflecte explicit corupția din mediul privat, deși asemenea cazuri sunt investigate și trimise în instanță.
Dacă organele de urmărire penală din România descoperă frecvent cazuri de corupție în mediul public, astfel de cazuri în mediul privat sunt o „rara avis” – foarte rar descoperite, denunțate, investigate și aduse în atenția publică.
În România, cel mai notoriu caz de corupție în mediul privat a fost cel al șefului Oracle, Sorin Mîndruțescu, care a recunoscut că a luat mită 569.000 de euro de la diverși parteneri de afaceri pentru a le vinde produse mai ieftin.
Deși are competența legală să ancheteze astfel de fapte, DNA nu a avut nici până la cazul șefului Oracle și nici după cazuri semnificative de corupție în mediul privat. Acest dosar privind posibila corupție între companii private a fost o premieră în România.
Corupția în mediul privat, prevăzută și incriminată în Codul Penal
Codul Penal sancționează nu doar corupția funcționarilor statului, ci și corupția din mediul privat. Astfel, potrivit articolului 308 din CP, ”Dispozițiile art. 289–292 și ale art. 297–301 privitoare la funcționarii publici se aplică în mod corespunzător și faptelor săvârșite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute în art. 175 alin. (2) sau în cadrul oricărei persoane juridice.”
Corupția în mediul privat poate însemna așadar darea sau luarea de mită sau cumpărarea și vânzarea de influență.
Potrivit specialiștilor în drept consultați de G4Media.ro, și Convenția penală asupra corupției, ratificată de România prin legea nr 27/202, prevede la articolul 7: „Fiecare parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infracţiune, conform dreptului său intern, dacă s-a săvârşit cu intenţie, în cadrul unei activităţi comerciale, fapta de a promite sau de a da, direct ori indirect, orice folos necuvenit oricărei persoane care conduce sau lucrează pentru o entitate din sectorul privat, pentru aceasta sau pentru o altă persoană, cu scopul ca aceasta să îndeplinească sau să se abţină să îndeplinească un act, cu încălcarea obligaţiilor sale”.
Competența anchetării actelor de corupție în mediul privat revine, potrivit legislației din România, tot DNA.
Efectele corupției în mediul privat
Corupția în mediul privat interferează cu mecanismele pieței libere, dând naștere pierderilor economice și alocării ineficiente a resurselor. În cazurile de corupție din sectorul privat, managerul sau angajații aleg să acționeze în interes propriu și contrar obligațiilor și responsabilităților pe care le au, se arată într-un raport OECD dat publicității din 2015. Corupția în mediul privat expune compania la riscuri, precum pierderea unor piețe și a reputației. Mai mult, produsele și serviciile ar putea fi livrate la prețuri mai mari, cu o calitate mai redusă, ceea ce ar putea afecta, de exemplu, sănătatea publică sau mediul, se arată în același raport.
Casa de avocatură Hotca, într-un material în care prezintă corupția în sectorul privat, oferă un exemplu de corupție între privați: „O societate pe acțiuni de mărime medie are în structura sa un departament de marketing, în cadrul căruia lucrează 15 salariați, aflați sub conducerea șefului de departament Primus. Acesta, având printre atribuții și pe aceea de recruta și angaja oamenii care lucrează în departamentul pe care-l conduce, a pretins de la toți cei pe care i-a angajat sume de bani, între 500-1000 de euro.”
„De asemenea, Primus a pretins sume de bani similare și de la ceilalți angajați, pe care i-a găsit în cadrul departamentului, când a preluat conducerea acestei structuri, motivând că ele reprezintă taxe de protecție împotriva concedierii. Mai mult, Primus le-a cerut celor 15 angajați din subordine ca, în relația cu partenerii de afaceri ai companiei, să convină cu aceștia prețuri mai mari cu 20% față de cele de piață (plătite de companie către parteneri), și să pretindă jumătate din sumele plătite suplimentar, urmând ca banii astfel obținuți să fie împărțiți ulterior între toți angajații departamentului de marketing.”
Consecințele unui act de corupție în sectorul privat, arată aceeași casă de avocatură „periclitează sau vătămează, în mod direct sau indirect, integritatea relațiilor interne, din cadrul persoanelor juridice private, și a raporturilor economice ale acestora cu alte persoane juridice participante în câmpul afacerilor sau în cel social”.
Ce cred oamenii de afaceri români despre corupție
Potrivit Eurobarometrului din iulie 2024 privind atitudinea întreprinderilor față de corupție, 94% dintre oamenii de afaceri români consideră că corupția este răspândită în țara lor, ceea ce este peste media UE de 64%.
De asemenea, 59% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici favorizează membrii propriilor familii sau prietenii.
Eurobarometrul a raportat, de asemenea, că cele mai mari probleme întâmpinate în desfășurarea activității comerciale sunt: legislația și politicile în continuă schimbare (93%), ratele de impozitare (85%), complexitatea procedurilor administrative (82%), corupția (71%).
Citește și:
