Sursa foto: Shutterstock
Fondurile de pensii private Pilon II direcționează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe către titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor, finanțând astfel datoria publică și asta la dobânzi mai mici decât inflația, arată datele compilate de Economedia.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Conform informaţiilor disponibile pe site-ul BNR, Ministerul Finanţelor a emis în primele șapte luni din 2025 pe piaţa publică primară un număr de 48 de emisiuni noi (incluzând aici şi redeschideri ale unor emisiuni deja în circulaţie) de titluri de stat cu maturităţi mai mari de un an la care au participat fondurile Pilon II. Toate emisiunile noi la care au participat fondurile au fost denominate în lei.
Acestea au achiziţionat titluri de stat cu maturităţi cuprinse între 2026 şi 2038. Aproximativ 17% din investiţiile pe piaţa primară în titluri de stat au avut maturitate până în anul 2029, iar restul 83% au fost investite în maturităţi mai îndelungate, de până la 2038. Randamentele medii la care au fost achiziţionate aceste titluri au variat între 7,09% şi 8,45%.
Astfel, au fost emise noi titluri de stat în valoare de 34,4 miliarde de lei, iar fondurile Pilon II au realizat achiziţii în valoare de aproape 8 miliarde de lei, reprezentând 23,1% din total. Pilonul II a încasat contribuţii în valoare de 12,9 miliarde de lei de la viitorii pensionari, iar achiziţiile de titluri de stat au reprezentat 61,7% din aceste contribuţii. Ponderea medie a investiţiilor în titluri de stat a variat între 65,4% şi 67,6%.
Fondurile de pensii au limitări legislative atunci când vine vorba de investiții, putând să plaseze până la 50% din portofoliu în acțiuni. Au voie să investească doar pe piețe reglementate – AeRO nu este eligibilă. La nivel de emitent, pragul maxim de deținere este stopat la 5% din activele unui fond, iar dacă societatea este deținută de stat limita crește la 10% (cum este cazul Hidroelectrica, de exemplu). În această zonă, în anumite situații, au fost atinse aceste limitări în trecut.
Ca procent de deținere într-o companie, limitarea este de maximum 15% din totalul acțiunilor. Au fost și situații în care limitările au fost atinse, iar fondurile au fost nevoite să vândă din dețineri pentru a scădea sub praguri. La Bursa de Valori București, cele mai mari plasamente sunt în Banca Transilvania, OMV Petrom, Hidroelectrica și Romgaz, arată Prime Transaction.
Randamentele Pilon II sunt acum de 11% de la an la an și de 12% de la începutul acestui an, depășind inflația, însă strict investițiile în titluri de stat sunt în acest moment de inflație ridicată randamente real negative.
Spre comparație, bursa românească afișează randamente 24,8% (BET – indicele principal) și 31,5% (BET-TR – indicele care include și dividendele) de la an la an, respectiv de 30,2% (BET) și 37,1% (BET-TR) de la începutul acestui an, conform datelor BVB.
Pe bursele externe, randamentele principalilor indici bursieri au ajuns anul acesta la 8,6% (Dow Jones), 13,3% (S&P 500) și 17,5% (Nasdaq) în Statele Unite, 10,8% (CAC 40) în Paris, 19,7% (DAX) în Berlin, 14,5% (FTSE 100) în Londra, 34,5% (IBEX 35) în Madrid, 25% (ATX) în Viena, 31% (WIG 20) în Polonia, 14,5% (Euro Stoxx 50) în Europa, potrivit datelor Investing.com.
Fondurile de pensii private, împreună cu băncile comerciale din România, sunt cei mai importanţi investitori în titlurile de stat nou emise de către Ministerul Finanţelor şi contribuie astfel la finanţarea datoriei publice a țării, alocând cea mai mare parte a portofoliului de investiţii către datoria emisă de către statul român. Doar că randamentele oferite de stat nu acoperă rata inflației și erodează din pensiile românilor.
Dacă randamentele la care au fost cumpărate titlurile s-au situat între 7,09% şi 8,45% în ianuarie-iulie (maximum 7,9% în august și septembrie), rata anuală a inflației a fost de 7,8% în iulie și a crescut la 9,85% în august după liberalizarea pieței de energie și majorarea de TVA. În septembrie, inflația a mai crescut puțin, la 9,88%, în contextul în care scumpirile produselor și serviciilor au continuat.
În septembrie, BNR a revizuit în creștere la 8,8% prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, „probabil peste 9%”, de la 4,6% anterior, anticipând că aceasta va ajunge la 3% la sfârșitul lui 2026, comparativ cu 3,4% în prognoza anterioară.
În același timp, analiștii Erste și-au revizuit prognoza pentru finalul anului la 9,7%, de la 8,8% anterior, anticipând că inflația anuală a atins un vârf în septembrie. Ei spun că există o probabilitate semnificativă ca aceasta să ajungă la două cifre. Prognoza pentru anul viitor este de 3,7%, anticipându-se o decelerare abruptă în august.
România este țara cu cea mai ridicată inflație din Europa. Comparativ cu alte economii din Europa Centrală și de Est, analiștii Erste estimează că în 2026 inflația va scădea în toate țările CEE (Europa Centrală și de Est), cu excepția României.
Atât analiștii Erste, cât și analiștii CFA România spun că o dezinflație mai pronunțată ar trebui să fie așteptată doar în a doua jumătate a anului 2026. Ratele dobânzilor vor rămâne ridicate în contextul inflației ridicate și persistente, iar creșterea economică va rămână modestă.
Inflația era deja sub presiune de luni bune din cauza liberalizării pieței energiei și a creșterilor de prețuri la electricitate, iar prognozele de creștere a TVA-ului și accizelor sugerau un impact semnificativ. Cu toate acestea, magnitudinea transferului acestor creșteri către consumatori a făcut ca ritmul accelerării să fie mai mare decât se anticipase, transformând ceea ce era așteptat să fie o creștere moderată într-un șoc vizibil.
În concluzie, economiile românilor pentru bătrânețe sunt folosite pentru a finanța statul la costuri reale negative. Pilonul II nu reușește întotdeauna să-și protejeze participanții de riscul macroeconomic, politica actuală de investiții transferând integral povara unei inflații persistente asupra românilor care își construiesc acum pensiile.
Pilonul II, așa cum am arătat, are opțiuni limitate de investiții, iar alegerea plasamentelor nu stă doar în mâinile administratorilor de fonduri, ci și în mâna legiuitorului. O diversificare mai mare (acțiuni străine, fonduri internaționale, titluri indexate la inflație) ar putea reduce riscul și preveni erodarea economiilor viitorilor pensionari.
Citește și:
