Două proiecte de lege ce vizează publicitatea la jocurile de noroc au fost depuse miercuri, 5 octombrie, la Camera Deputaților. Acestea reglementează mult mai strict vârsta minimă la care tinerii pot începe să joace jocuri de noroc, dar și modul în care se face reclamă la păcănele.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„În intervalul 18–21 de ani, tinerii sunt la începutul vieții adulte – abia încep studiile universitare, intră pe piața muncii, se confruntă pentru prima dată cu responsabilități și decizii financiare proprii. În același timp, este o vârstă marcată de impulsivitate crescută, de nevoia de validare socială și de tendința de a experimenta fără a înțelege complet consecințele.
În fața mecanismelor de marketing extrem de persuasive ale industriei jocurilor de noroc, acești tineri devin o țintă ușoară. Prin ridicarea pragului de vârstă, îi protejăm într-o etapă vulnerabilă, oferindu-le timp să se maturizeze emoțional și financiar.
Țări precum Portugalia, Grecia sau Republica Moldova au aplicat deja această măsură, constatând o scădere semnificativă a cazurilor de îndatorare timpurie și a debutului dependențelor de jocuri de noroc”, a declarat Raluca Turcan, unul dintre inițiatorii proiectului de lege.
Reclamele la jocurile de noroc
Al doilea proiect de lege reglementează mult mai strict publicitatea la jocurile de noroc, adaptând-o la realitatea digitală a generației actuale.
„Concret, se interzice difuzarea de reclame la jocuri de noroc în mediul online între orele 6.00 și 24.00 – adică exact în intervalul în care copiii și tinerii sunt activi pe rețele sociale și platforme digitale. În plus, proiectul interzice implicarea influencerilor, sportivilor și personalităților publice în campaniile de promovare ale industriei de gambling.
De ce? Pentru că, în mod evident, tinerii nu reacționează la spoturi clasice, ci la modelele pe care le urmăresc zilnic pe internet. În momentul în care o figură populară recomandă sau „normalizează” pariurile, mesajul transmis este unul toxic: că jocurile de noroc sunt un comportament acceptabil, cool, chiar profitabil”, explică Raluca Turcan.
Mesaje clare de avertizare privind riscul dependenței
Legea extinde, astfel, actuala interdicție existentă doar în spațiul audiovizual – valabilă până la ora 23.00 – și o duce acolo unde copiii sunt cu adevărat prezenți: în mediul online. În plus, vor fi interzise campaniile publicitare care folosesc mesaje ambigue, mascate sub forma sponsorizărilor culturale sau sportive, dacă acestea pot fi interpretate ca formă de promovare directă.
Proiectul introduce și obligația operatorilor economici din domeniul jocurilor de noroc de a afișa mesaje clare de avertizare – în mediul digital și fizic – privind riscurile dependenței, inspirate după modelele din domeniul tutunului și alcoolului.
„Prin aceste două inițiative legislative, România se aliniază practicilor europene, dar mai ales reafirmă un principiu fundamental: interesul superior al copilului este mai important decât profitul industriei jocurilor de noroc.
Am văzut însă un lucru clar: în Parlament există multe proiecte bune, dar blocate. Multe idei rămân în sertare pentru că nu sunt „ale cuiva”. Propun să terminăm cu acest mod de lucru. Când toate partidele democratice sunt, pentru o dată, de acord pe o temă, e momentul să acționăm, nu să amânăm. Cer ca aceste proiecte să fie dezbătute și votate rapid. De aceea au fost și depuse în procedură de urgență”, detaliază deputata PNL.
14% dintre liceeni au încercat jocuri de noroc în ultimul an
Cifrele vorbesc de la sine:
– 14% dintre liceeni au încercat jocuri de noroc în ultimul an;
– 27% dintre copii consumă alcool, 24% energizante;
– 19% fumează țigări clasice, 16% folosesc țigări electronice, 11% – tutun încălzit;
– 3 din 10 copii spun că știu pe cineva care a consumat droguri.
„Aceste date arată un fenomen complex al dependențelor moderne. Cele două legi depuse astăzi rezolvă o parte importantă a problemei, dar nu mă voi opri aici. În perioada următoare voi propune noi măsuri pentru educație, prevenție și consiliere – astfel încât protecția copiilor să devină o realitate”, a conchis deputata PNL.

Photo 7506284 © Nvuk | Dreamstime.com