Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Salariile în România nu trebuie să crească mai rapid decât productivitatea, pensiile să nu crească mai rapid decât salariile, economia să fie integrată deplin în lanţurile de producţie europene şi să se asigure un excedent în materie de energie şi de produse alimentare, sunt în opinia lui Valentin Lazea, economist şef la Banca Naţională a României, câteva dintre precondiţiile pentru asigurarea criteriilor de convergenţă.
Economistul şef al BNR a menţionat aceste precondiţii la summit-ul “Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană” şi a precizat că este vorba despre opinia sa şi reprezintă poziţia oficială a Băncii Centrale, transmite Agerpres.
“Sunt câteva precondiţii pentru a putea să reluăm convergenţa la un nivel superior. Unu – salariile să nu crească mai rapid decât productivitatea, an de an, pe termen lung. Doi – pensiile să nu crească mai rapid decât salariile. Trei – integrarea mai deplină a economiei în lanţurile de producţie europene, chiar dacă tendinţele şi tentaţiile sunt ca fiecare economie să se descurce cum poate. Şi, nu în ultimul rând, asigurarea autosuficienţei şi chiar a unui excedent în materie de energie şi de produse alimentare, pentru că un stat trebuie să aibă acest minim de existenţă, energie şi alimente, încât să-şi satisfacă necesităţile interne şi chiar să exporte”, a spus Lazea.
Potrivit economistului, cauzele încetinirii procesului de convergenţă sunt legate de “ignorarea completă a echilibrelor macroeconomice”.
“Dacă vorbim despre cauzele încetinirii procesului de convergenţă, acestea se regăsesc în faptul că, până în prezent, convergenţa s-a făcut prin ignorarea completă a echilibrelor macroeconomice. Deficitul bugetar, deficitul de cont curent, inflaţia au fost indicatori care n-au interesat aproape pe nimeni dintre decidenţi. Ca atare, România a ajuns pe ultimul loc din Uniunea Europeană la aceşti trei indicatori. Nu poţi să speri să continui să convergi când ai aceste pietre de moară agăţate de picioare”, a explicat Lazea.
El consideră că mai sunt şi alte cauze de încetinire a procesului de convergenţă.
“E dominaţia politicului asupra fiscalului. De prea puţine ori în guverne se face auzită vocea ministrului de Finanţe. În orice ţară dezvoltată, ministrul de Finanţe este cel care are drept de veto în Guvern. El are pâinea şi cuţitul. La noi, ministrul de Finanţe, de regulă, în Guvern, este omul care preia cererile şi se străduieşte să le acomodeze cu cât posibil mai mult. Nu este al doilea ca putere după prim-ministru, cum normal ar trebui să fie. Deci, avem o problemă instituţională gravă. Apoi, nu numai că înăuntrul guvernelor ministrul de Finanţe nu este ascultat, ci avem dominanţa fiscală asupra politicii monetare. Cu alte cuvinte, ignorarea consecinţelor inflaţioniste ale diverselor politici fiscale, inclusiv cadouri electorale etc. E şi credinţa absurdă că Banca Centrală ar putea corecta orice dezechilibre create prin politicile fiscale. Iar obiceiul de a supra-contracta uneori cu 200% sau 300%, lucru care, e valabil nu numai pentru fondurile europene, e valabil şi înăuntrul bugetului României… Filosofia care predomină este: ‘lasă să prind şi eu acolo o bucăţică’ şi nu contează dacă proiectul se va desfăşura pe 5 ani, pe 10 ani sau pe 50 de ani. Ăsta este un defect de gândire şi de abordare care are cauze adânci structurale şi la care va trebui renunţat”, a mai spus specialistul BNR.
Acesta consideră că toate aceste “obiceiuri ar trebui să dispară”. ‘Poate că a fost nevoie de această criză pentru ca un guvern hotărât şi un prim-ministru hotărât să facă reformă şi să pună ordine în toate aceste obiceiuri negative”, a încheiat Lazea.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Pe de altă parte, a adăugat Lazea, România ar trebui să fie competitivă în trei sectoare, respectiv mărfuri, produse industriale şi servicii, dar pentru a ajunge acolo ar trebui să se stabilească clar care sunt priorităţileș.
“Una este în ce sectoare suntem deja competitivi şi avem avantaj şi unde ar trebui să ne străduim să fim competitivi. Noi trebuie să punem accentul pe integrarea europeană. Asta înseamnă că trebuie să fim un jucător înăuntrul Europei care să furnizeze şi să beneficieze de anumite tării care să fie utile şi celorlalţi parteneri europeni. Şi aş împărţi în trei părţi aceste sectoare unde ar trebui să ajungem să fim competitivi: mărfuri, produse industriale şi servicii”, a spus Lazea la summit-ul “Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană”, organizat de Confederaţia Patronală Concordia, precizând că vorbeşte în nume propriu.
Economistul a subliniat că, la mărfuri, ar trebui să fim competitivi în energie, alimente şi în exportul, dar şi prelucrarea, de pământuri rare.
“Astăzi avem deficit extern şi la energie şi la alimente. La pământuri rare habar n-am cum stăm”, a afirmat Valentin Lazea.
În ceea ce priveşte a doua componentă, produsele industriale, el a menţionat că la automobile stăm bine, la medicamente putem să stăm bine, iar la echipamente militare nu suntem pe nicăieri.
“Noi facem pulberi. Alţii fac drone şi tancuri, iar noi ne propunem să facem pulberi”, a semnalat oficialul BNR.
Pe partea de servicii, a adăugat acesta, la serviciile de transport şi la informatică suntem deja buni, dar nu la fel stau lucrurile în privinţa turismului şi a serviciilor culturale şi recreaţionale.
“Aceasta este wishlist. Dar, ca să ajungem acolo, Guvernul trebuie să stabilească clar care îi sunt priorităţile, fiindcă până acum toate au fost prioritate. Ca să nu supere pe nimeni, s-au alocat la fiecare câte două fărâme din ceva. Şi când totul e prioritar, nimic nu e prioritar. Hai să facem o listă de priorităţi, spunând ‘nu, ne pare rău’ tuturor celorlalţi şi supărându-i pe ceilalţi. Dar cine are curajul să spună ‘nu’ tuturor celorlalţi? Asta e problema României. Nimeni nu are curajul să spună ‘nu’ tuturor celor care nu sunt prioritari”, a punctat economistul, întrebat pe ce sectoare ar trebui să mizăm în următorii ani.
Confederaţia Patronală Concordia a organizat, vineri, un summit sub deviza “Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană”, care a reunit lideri ai mediului de afaceri şi academic, decidenţi politici şi experţi economici care au discutat despre cum anume poate face România saltul de la o economie bazată pe costuri competitive, la una bazată pe inovare şi valoare adăugată înaltă.
Invitaţi de onoare au fost preşedintele României, Nicuşor Dan, şi preşedintele BusinessEurope, Fredrik Persson.
Evenimentul a fost structurat pe trei paneluri de discuţii. Primul panel s-a referit la “Competitivitatea Europeană şi provocările României: Reconfigurarea strategică a economiei europene”, iar cel de-al doilea panel la “Transformarea economică a României: De la costuri competitive, la inovare şi valoare”. Al treilea panel a dezbătut “Viitorul economic al României: Provocări, viziuni, acţiuni”.
