România, locul 4 în Top 500 companii din Europa Centrală și de Est realizat de Coface

În 2024, redresarea regiunii Europei Centrale și de Est (ECE) a fost determinată de o scădere bruscă a inflației și de o relaxare treptată a politicii monetare, oferind o oarecare ușurare după ani de rate ridicate ale dobânzii, arată studiul anual Coface CEE Top.

În timp ce creșterea medie a PIB-ului în țările ECE s-a stabilizat la aproximativ +2%, cifra de afaceri totală a celor mai mari companii din regiune a scăzut cu -3,7%, în principal din cauza contracțiilor din sectorul petrochimic. Cu toate acestea, veniturile medii ale celor mai importante 500 de companii au crescut cu +3,1%, semnalând condiții mai stabile în întreaga economie, notează studiul.

În ciuda acestei tendințe pozitive, profitabilitatea a fost supusă presiunilor. Marjele de profit net au scăzut de la 4% la 3,2%, pe fondul creșterii costurilor forței de muncă și al cheltuielilor de finanțare mai mari, care au afectat veniturile companiilor. Consumul puternic al gospodăriilor și valul de finanțare din partea UE au oferit un impuls binevenit, însă provocările externe – în special stagnarea continuă din Germania și intensificarea tensiunilor comerciale globale – continuă să afecteze perspectivele economice.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Polonia rămâne motorul economic al Europei Centrale și de Est cu 178 de companii în Top 500 și peste 1,2 milioane de angajați. Cu toate acestea, ponderea sa în clasament a scăzut ușor, iar creșterea veniturilor a stagnat, reflectând provocările reprezentate de un zlot puternic și de lipsa forței de muncă. Republica Cehă și-a mărit reprezentarea, beneficiind de o revenire a cererii interne și de o relaxare monetară timpurie, în timp ce România, în ciuda faptului că este a doua cea mai mare economie, rămâne subreprezentată în top, cu 56 de companii, din cauza provocărilor structurale continue.

Clasamentul din 2024 reflectă atât continuitate, cât și transformare în partea de sus a topului. Orlen și-a păstrat din nou poziția de cea mai mare companie din Europa Centrală și de Est, demonstrând o dominanță robustă pe piață, în ciuda scăderii veniturilor. Škoda Auto A.S. din Republica Cehă și-a menținut locul al doilea în clasament, înregistrând o creștere atât a veniturilor, cât și a profitului, chiar și în contextul în care sectorul auto european s-a confruntat cu dificultăți semnificative. Jeronimo Martins Polska S.A., operatorul celui mai mare lanț de magazine din Polonia, a depășit compania maghiară MOL Nyrt și a ocupat locul al treilea, într-o schimbare care reflectă atât normalizarea după ani de prosperitate pentru industria petrochimică, cât și dinamismul sectorului de retail. Cele mai semnificative promovări în rândul companiilor de top – Lidl Sp. z o.o. Sp.K. (de pe locul 14 pe locul 9) și Vilniaus Prekyba UAB, operatorul lanțurilor de retail precum Maxima în statele baltice (de pe locul 17 pe locul 13) – reflectă expansiuni strategice în contextul integrării comerțului electronic și al optimizării lanțului de aprovizionare.

“Clasamentul CEE Top 500 din 2024 prezintă o imagine nuanțată a performanței sectoriale în întreaga regiune. În timp ce sectorul industrial – ancorat în sectorul mineralelor, produselor chimice, petrolului, plasticului și farmaceutic, precum și în sectorul auto și al transporturilor – rămâne dominant, acesta continuă să stagneze sub greutatea presiunilor externe și a dependențelor structurale. În contrast, sectorul comerțului nespecializat a apărut ca un motor de creștere, alimentat de redresarea consumului gospodăriilor și de creșterea puterii de cumpărare determinată de salarii. Cifra de afaceri a crescut cu 6,2%, iar profiturile au crescut cu 25%, chiar dacă marjele de profit net au rămas reduse.

Sectorul TIC și al echipamentelor electrice a înregistrat o traiectorie divizată, serviciile digitale prosperând, în timp ce segmentul de producție a rămas în urmă. Utilitățile și serviciile publice au înregistrat o contracție pe măsură ce piețele energetice s-au stabilizat după criză, iar sectorul agroalimentar s-a menținut stabil, beneficiind de o cerere rezistentă și de sprijinul UE. În același timp, producătorii de metale s-au confruntat cu dificultăți din cauza scăderii prețurilor globale și a înăspririi reglementărilor climatice ale UE. Aceste tendințe divergente subliniază tranziția regiunii de la dependența industrială către o creștere bazată pe consum și inovare, evidențiind necesitatea diversificării strategice și a sprijinului politic.”

Creșterea ocupării forței de muncă în Top 500 CEE a încetinit la aproximativ 0,8%, reflectând tendințele generale din UE. Ratele șomajului au rămas la un nivel istoric scăzut, piețele forței de muncă restrânse sporind puterea de negociere a lucrătorilor. Salariile reale au crescut semnificativ, în special în Europa de Est, contribuind la restabilirea puterii de cumpărare pierdute din cauza inflației anterioare. Sectorul comerțului nespecializat a condus în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, în timp ce sectoarele industriale, precum cel chimic și cel auto, au continuat să asigure intensitatea forței de muncă.

Privind în perspectivă, previziunile pentru regiunea ECE sunt prudent optimiste, dar umbrite de incertitudine, mai arată autorii studiului.

Potrivit lui Mateusz Dadej, Ph.D., Regional Economist for Coface Central & Eastern Europe Region: „Se preconizează că expansiunea PIB-ului va continua într-un ritm moderat, impulsionată de consumul intern și de investițiile finanțate de UE, în timp ce relaxarea monetară oferă un sprijin suplimentar. Cu toate acestea, slăbiciunea persistentă a Germaniei, principalul partener comercial al regiunii, și potențialul de noi perturbări ale comerțului mondial ar putea întârzia sau deraia redresarea.”

„Clasamentul Coface CEE Top 500 pentru 2025 subliniază adaptabilitatea și reziliența celor mai mari companii din Europa Centrală și de Est. Deși provocările persistă, campionii corporativi ai regiunii adoptă noi factori de creștere și modelează viitorul economic. Pe măsură ce regiunea trece la o creștere bazată mai mult pe consum și inovare, investițiile strategice în digitalizare, tehnologii ecologice și dezvoltarea forței de muncă vor fi esențiale pentru menținerea impulsului și navigarea într-un peisaj global incert” concluzionează Jaroslaw Jaworski, CEO Coface Central & Eastern Europe Region.