Venitul net în Europa, persistă diviziunea est-vest / România stă mai bine în clasament când se raportează la standardul puterii de cumpărare

În ciuda valorilor și culturii comune în Europa, persistă disparități semnificative în ceea ce privește veniturile. Diferența se reduce atunci când se ajustează în funcție de puterea de cumpărare, dar rămân diferențe substanțiale, scrie Euronews.

În ultimii ani, gospodăriile din Europa au trecut printr-o criză majoră a costului vieții, agravată de războiul Rusiei în Ucraina și de șocurile post-pandemice ale aprovizionării. Multe familii au fost nevoite să-și limiteze cheltuielile, iar gospodăriile continuă să numere fiecare bănuț, chiar și în condițiile în care inflația se apropie de ținta de 2 % a BCE.

O măsură utilă a veniturilor gospodăriilor este „venitul net echivalent mediu”. Acesta se referă la venitul tipic pe persoană, ajustat în funcție de mărimea gospodăriei și după impozitare.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

În 2024, venitul mediu echivalent în 34 de țări europene variază de la 3.075 EUR în Albania la 50.799 EUR în Luxemburg.

În cadrul UE, Bulgaria are cel mai mic venit mediu echivalent, de 7.811 EUR, în timp ce media UE se situează la 21.582 EUR.

În fruntea clasamentului, Elveția și Norvegia se alătură Luxemburgului, urmate de Danemarca, Austria, Irlanda, Țările de Jos și Belgia, toate cu venituri cuprinse între 30.000 și 35.000 EUR. Finlanda, Germania, Suedia și Franța se situează, de asemenea, peste media UE.

În schimb, Macedonia de Nord, Turcia și Muntenegru se află la coada clasamentului.

În cadrul UE, Ungaria și România — alături de Bulgaria — înregistrează, de asemenea, totaluri sub 10 000 EUR.

O diviziune între Est și Vest

Cifrele relevă o diviziune clară: țările din Europa de Vest și de Nord se bucură de cele mai mari venituri medii, în timp ce regiunile din Sud și Est rămân în urmă. De exemplu, diferența dintre Luxemburg și Bulgaria depășește 40 000 de euro.

Venitul mediu disponibil echivalent pe locuitor (2024) este în România 7837 de euro, însă la paritatea puterii de cumpărare urcă la 13.023 de euro. În Bulgaria, venitul este de 7.811 euro, iar paritatea puterii de cumpărare ajute la 13.079 de euro.

Dr. Stefano Filauro, profesor asistent la Universitatea Sapienza din Roma, a declarat pentru Euronews Business: „Nivelul mediu de prosperitate observat în 2024 reflectă factori structurali pe termen lung, precum traiectoria istorică de creștere, industrializarea și dezvoltarea sistemului de protecție socială.”

Productivitatea și structura economică contează

Diferențele în materie de productivitate și compoziție industrială contribuie la explicarea decalajului, a afirmat Giulia De Lazzari, economist la Organizația Internațională a Muncii (OIM).

„O productivitate mai ridicată permite țărilor să susțină salarii mai mari”, a declarat ea pentru Euronews Business.

Aceasta înseamnă că țările cu sectoare mari de mare valoare – precum finanțele, tehnologia informației sau producția avansată – tind să plătească mai mult, în timp ce cele care depind de agricultură sau de servicii de bază au salarii mai mici.

Ajustarea în funcție de puterea de cumpărare

Atunci când se ajustează în funcție de standardul puterii de cumpărare (PPS) – o unitate monetară artificială care egalizează ceea ce se poate cumpăra cu banii în diferite țări – decalajul se reduce, dar rămâne mare.

Venitul net mediu echivalent variază de la 5.098 PPS în Albania la 37.781 PPS în Luxemburg. Media UE este de 21.245 PPS, Ungaria (11.199 PPS) având cel mai mic nivel dintre statele membre ale UE.

Diferența dintre cea mai mică și cea mai mare valoare din UE este de aproximativ 26.500 PPS, comparativ cu aproape 43.000 EUR în termeni nominali.

Țări precum Polonia, România și Bulgaria înregistrează performanțe semnificativ mai bune atunci când veniturile sunt măsurate în PPS decât în termeni nominali.

Dintre cele patru mari economii ale UE, Germania și Franța rămân peste medie, în timp ce Italia și Spania se situează puțin sub aceasta.