Accesul la datele privind beneficiarii reali ai companiilor din România, limitat în urma unei decizii a CJUE

Doar solicitanții care pot dovedi că au un interes legitim mai primesc acces la informații privind beneficiarii reali ai companiilor înregistrate la Registrul Comerțului, după ce legislația locală privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului a fost modificată în luna mai a acestui an, avertizează avocații D&B David și Baias, într-un punct de vedere semnat de Anda Rojanschi, Partener, Adina Oprea, Counsel și Adriana-Monica Popa, Avocat Senior.

Astfel, pentru ca solicitările de date privind beneficiarii reali să aibă succes, cererile trebuie să fie foarte bine documentate, în condițiile în care legislația nu definește clar „interesul legitim” și încă nu a fost publicat un ghid oficial în acest sens.

Anterior acestor modificări, orice persoană fizică sau juridică putea solicita și primi informații despre beneficiarii reali ai companiilor înregistrate în România.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Obligativitatea companiilor de a raporta beneficiarii reali către Oficiul Național al Registrului Comerțului rămâne în vigoare, modificarea legislativă vizând doar limitarea accesului publicului la aceste informații, în urma unei decizii din noiembrie 2022 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care produce efecte la nivelul UE.

CJUE a decis că accesul nelimitat la date încalcă dreptul la viață privată

În noiembrie 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a hotărât că accesul public nelimitat la registrele privind beneficiarii reali (UBO) – o caracteristică esențială a celei de-a cincea Directive privind combaterea spălării banilor – încalcă drepturile fundamentale la viață privată și protecția datelor consacrate de Carta UE.

Decizia, emisă în cauzele conexate C37/20 și C601/20, a fost un adevărat punct de cotitură cu privire la abordarea autorităților naționale din UE în ceea ce privește accesul la datele beneficiarilor reali. Lupta împotriva spălării banilor a rămas o prioritate, dar Curtea a constatat că expunerea datelor personale ale beneficiarilor reali către oricine, fără condiții, generează un risc de interferență cu dreptul la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal, depășind scopul legitim de transparență și prevenire a spălării banilor.

Hotărârea a obligat statele membre să își regândească abordarea, iar România nu a făcut excepție.

Reguli noi în Europa: Confidențialitatea câștigă teren în registrele UBO

Impactul s-a simțit la nivel european, statele membre fiind ghidate de același principiu, implementat cu nuanțe locale: mai puțin acces deschis, fără a restricționa accesul justificat.

Luxemburg se numără printre primele state care au limitat accesul public la registrul UBO, permițând consultarea doar pentru: (i) profesioniști (bănci, notari, avocați), (ii) organisme de autoreglementare, servicii publice și autorități administrative, și (iii) persoane care demonstrează un interes legitim (inclusiv organizații nonprofit axate pe combaterea spălării banilor și finanțării terorismului). Nivelul disponibil de informații diferă în funcție de categorie.

În aceeași linie, două decizii recente ale Curții Supreme din Cehia (25 august 2025 nr. 27 Cdo 1368/2024 și 26 august 2025 nr. 27 Cdo 1548/2024) au confirmat că prevederile legislației cehe care permit accesul public general la datele din registrul beneficiarilor reali încalcă dreptul UE. Astfel, s-a stabilit că, pe perioada în care registrul este accesibil public, autoritățile nu pot sancționa neînregistrarea datelor privind beneficiarii reali. Este de așteptat ca legiuitorul ceh să modifice legea pentru a restricționa accesul public la datele din registru, aliniindu-se jurisprudenței UE. După ce accesul public va fi limitat, este probabil ca aplicarea sancțiunilor pentru neînregistrarea UBO-ului să fie reluată.

România: De la acces deschis la interes legitim

În România, impactul imediat s-a resimțit la ghișeul Oficiului Registrului Comerțului: prin modificările introduse prin Legea 86/2025 privind modificarea și completarea Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, accesul la extrasele UBO a trecut rapid de la acces deschis la un filtru de interes legitim.

Astfel, începând cu luna mai 2025, solicitanții trebuie să dovedească un interes legitim – un motiv concret pentru a obține date din registrul UBO. În lipsa unei definiții clare în legislație, „interesul legitim” va fi interpretat în practică de autorități și instanțe, iar până la apariția unor ghiduri oficiale, entitățile ar trebui să documenteze temeinic solicitările de acces la datele UBO.

Această modificare a reflectat mesajul central al hotărârii CJUE: transparența rămâne vitală pentru combaterea criminalității financiare, dar trebuie echilibrată cu drepturile persoanelor și riscul de abuz, profilare sau expunere la pericole.

Atenție! Cadrul juridic național din România rămâne neschimbat

Hotărârea CJUE nu a modificat cadrul legal aplicabil UBO din România. Persoanele juridice supuse obligației de înregistrare în registrul comerțului, precum și asociațiile și fundațiile trebuie să își identifice și să își înregistreze în continuare în mod corect beneficiarii reali, astfel că obligațiile de conformare rămân aceleași – doar regulile privind accesul publicului la astfel de informații s-au schimbat.

În cazul în care nu este respectată obligația legală de depunere a declarației privind beneficiarii reali, entitatea riscă aplicarea de sancțiuni contravenționale de până la 10.000 lei, iar în caz de nedepunere a declarației în termen de 30 de zile de la aplicarea sancțiunii, la cererea Oficiului Național al Registrului Comerțului, tribunalul va putea pronunța dizolvarea societății.

De urmărit: reglementările europene sunt în continuă evoluție. În 2027 va intra în vigoare noul regulament european privind UBO, Regulamentul UE 1.624/2024, parte din pachetul legislativ AML. Acesta, având aplicabilitate directă, va institui la nivel european accesul limitat la registrele naționale privind beneficiarii reali numai pe baza justificării unui interes legitim.