Sursa foto: pixabay.com
Grecia este un studiu de caz cu privire la transformarea digitală, prin programul de digitalizare a economiei fiind obţinute rezultate fiscale mai bune, deoarece a fost combătută evaziunea fiscală, a declarat ministrul adjunct al Economiei şi Finanţelor din Grecia, Nikos Papathanasis, într-un interviu acordat Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Oficialul elen a subliniat că Grecia se află pe primele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de absorbţie a fondurilor europene, dar şi cererile de plată din Planul de Redresare şi Rezilienţă, datorită reformelor pe care le-a implementat şi a faptului că a reuşit să reducă birocraţia. Guvernul a stabilit patru piloni de bază în ceea ce priveşte fondurile de coeziune, şi anume transformarea digitală, transformarea verde, calificarea şi perfecţionarea.
Nikos Papathanasis a mai vorbit în interviu despre viitorul Cadru Financiar Multianual, dar şi despre modalitatea în care a reuşit Grecia să treacă de la un deficit bugetar mare la excedent bugetar şi despre eforturile privind reducerea datoriei ţării.
AGERPRES: Aţi participat la Bucureşti la conferinţa legată de viitorul politicii de coeziune. În acest context, ne puteţi spune care este în prezent gradul de absorbţie a fondurilor din politica de coeziune în Grecia şi cum a reuşit Grecia să îşi îmbunătăţească gradul de absorbţie al fondurilor europene?
Nikos Papathanasis: Vă mulţumesc pentru oportunitatea pe care mi-aţi oferit-o de a discuta probleme foarte importante. Aş dori să mulţumesc domnului ministru (ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru n.r) Ministerului şi României pentru oportunitatea pe care ne-au oferit-o de a discuta despre coeziune. Trăim într-o Europă care funcţionează pe baza pieţei unice, iar o piaţă unică pentru a funcţiona are nevoie de coeziune, deoarece are nevoie de convergenţă regională şi nu poţi avea convergenţă regională dacă nu ai coeziune. Aşadar, aceasta este problema pe care am discutat-o astăzi (vineri n.r). Şi, bineînţeles, în Grecia, deoarece am trecut printr-o criză financiară şi acum tabloul nostru fiscal arată cât de mult am progresat, nu ne putem permite să pierdem niciun ban din fondurile europene, din resursele europene, aşa că avem o absorbţie ridicată.
Grecia este acum printre primele cinci, şase ţări, dacă vorbim de Planul de Redresare şi Rezilienţă, suntem primii în ceea ce priveşte absorbţia în funcţie de PIB. Dar ne aflăm şi în primele patru, cinci ţări şi când vine vorba despre cererile de plată, dar şi în ceea ce priveşte acordul de parteneriat. Suntem pe primele poziţii pentru că am învăţat că, pentru a reuşi, trebuie să continuăm cu reformele, trebuie să reducem birocraţia şi, bineînţeles, trebuie să fim foarte atenţi pentru a atinge jaloanele şi ţintele pentru a continua cu cererile de plată. Şi am făcut-o şi vom continua să o facem.
AGERPRES: Care sunt domeniile spre care au fost direcţionate fondurile de coeziune şi care sunt principalele proiecte?
Nikos Papathanasis: Ei bine, avem o strategie. De fapt, această strategie a început în 2019, când am ajuns la putere, Kyriakos Mitsotakis a devenit prim-ministru. Am stabilit patru piloni de bază, şi anume transformarea digitală, transformarea verde, calificarea şi perfecţionarea, pentru că am trecut, aşa cum am spus, prin criza financiară, şi am avut un şomaj ridicat. Aşa că a trebuit să ne instruim oamenii pentru a se întoarce la muncă şi, de asemenea, să sprijinim IMM-urile, deoarece în timpul crizei multe IMM-uri nu au avut acces la sistemul bancar, aşa că a trebuit să sprijinim competitivitatea. Aşadar, aceşti patru piloni i-am utilizat prin finanţare europeană, sprijinind tranziţia verde. Avem multe proiecte în tranziţia verde. Acum Grecia produce aproximativ 50% din energie din surse regenerabile. În plus, Grecia este un studiu de caz cu privire la transformarea digitală. Avem acum o ţară complet diferită de cum era acum şase ani. Derulăm un program foarte puternic de digitalizare a economiei noastre şi aşa am obţinut rezultate fiscale mai bune, deoarece am combătut evaziunea fiscală.
AGERPRES: Cum a contribuit politica de coeziune la reducerea decalajelor regionale în Grecia?
Nikos Papathanasis: Politica de coeziune este foarte importantă. De fapt, coeziunea are drept ţintă reducerea decalajelor dintre regiuni. După cum am spus anterior, avem nevoie de convergenţă regională, iar pentru a avea convergenţă regională, trebuie să avem politica de coeziune. Ceea ce trebuie să facem noi, ca politicieni – trăim în Europa, iar Europa are un mod de viaţă – trebuie să oferim acest mod de viaţă fiecărui cetăţean. Nu putem avea o Europă cu două viteze, în care unii cetăţeni au acces la anumite bunuri şi alţi cetăţeni care nu au acces la anumite bunuri. Aşadar, trebuie să lucrăm la asta, iar politica de coeziune sprijină de fapt cele 13 regiuni. Avem 13 regiuni în Grecia şi alocăm fondurile astfel încât fiecare regiune, în funcţie de PIB, să se îmbunătăţească prin proiecte de infrastructură, proiecte care au legătură cu sănătatea, modernizarea spitalelor, modernizarea şcolilor. Deci, facem acest lucru pentru a îmbunătăţi fiecare serviciu din fiecare regiune, utilizând în mod corespunzător fondurile europene.
AGERPRES: Care sunt priorităţile Guvernului grec cu privire la utilizarea fondurilor europene şi care sunt criteriile după care sunt selectate proiectele?
Nikos Papathanasis: După cum ştiţi, există noi priorităţi în Uniunea Europeană. De exemplu, locuinţele sunt ceva foarte important acum. Aceasta este o problemă europeană, dar este şi o problemă a Greciei. Aşadar, odată cu evaluarea intermediară, Comisia solicită acum realocarea a aproximativ 10% din fondurile din acordul de parteneriat către priorităţi precum apărarea, locuinţele, gestionarea apei. Acestea sunt foarte importante. Apa devine o problemă semnificativă acum în Europa. Şi din cauza crizei climatice, devine şi mai dificilă. Şi, de asemenea, competitivitatea. Aşadar, ne redirecţionăm fondurile pentru a sprijini aceşti piloni şi cred că acesta este efortul pe care îl vom menţine în timp ce negociem pentru noul Cadru Financiar Multianual pentru a redirecţiona fondurile către aceste priorităţi.
AGERPRES: Care sunt lecţiile învăţate din actualul Cadru Financiar Multianual (CFM) pentru o utilizare mai eficientă a fondurilor din următorul exerciţiu financiar, ce va începe în 2028? Ce consideraţi că ar trebui modificat sau îmbunătăţit?
Nikos Papathanasis: Ei bine, lucrurile evoluează foarte repede. Dacă am fi avut această discuţie acum trei-patru ani, cred că am fi discutat despre probleme foarte diferite. În primul rând, avem Inteligenţa Artificială, iar aceasta ne face să credem că ştim ce ne rezervă viitorul, dar acest lucru nu este adevărat. Nu ştim cu adevărat ce ne rezervă viitorul. Deci, sunt parametri pe care nu îi cunoaştem exact. Dar ceea ce am învăţat este că trebuie să ne ajustăm nevoile în funcţie de vremuri. De exemplu, CFM-ul anterior nu a avut, când a început, o criză climatică foarte severă. Avem pagube provocate de evenimente climatice extreme care au loc mult mai frecvent decât înainte. De exemplu, Grecia a fost lovită de ciclonul Daniel, care a costat economia aproximativ 3,5 miliarde de euro. Şi Slovenia a trecut prin aceeaşi situaţie, iar Europa a conceput un fond de solidaritate înainte de intensificarea crizei climatice, care ne-a oferit, de fapt, doar 100 de milioane din cele 3,5 miliarde de euro. Aşadar, a trebuit să redirecţionăm fonduri din PNRR şi din acordul de parteneriat şi, de asemenea, să avem o economie puternică pentru a-i sprijini pe oamenii din zonele afectate. Ceea ce spun şi ceea ce am învăţat este că trebuie să fim proactivi. Trebuie să proiectăm în funcţie de nevoile noastre. De exemplu, România ar putea avea nevoi diferite de cele ale Greciei. Dar, în centrul a ceea ce am învăţat, este că această coeziune trebuie să rămână o legătură între toate programele, deoarece coeziunea este baza pe care construim competitivitatea. Dacă nu avem coeziune, nu avem solidaritate cu oamenii, nu putem avea competitivitate. Deci, nu putem vedea coeziunea şi competitivitatea ca antagoniste. Coeziunea trebuie să fie modelul pe care putem construi a doua zi.
AGERPRES: Care este poziţia Greciei faţă de intenţia de a unifica fondurile de coeziune cu subvenţiile agricole?
Nikos Papathanasis: Nu ne place această idee. Credem că ar trebui păstrate separat. Cred că sunt două domenii diferite şi cred că, în final, vom găsi un teren comun. Europa şi-a arătat solidaritatea. De exemplu, am văzut că în timpul COVID, Europa a răspuns cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Aşadar, credem că ar trebui să continuăm discuţiile. Suntem europeni. Ştim cum să ne rezolvăm problemele, dar ar trebui să păstrăm aceste fonduri separat, deoarece servesc unui scop distinct.
AGERPRES: Conform datelor Eurostat, în al doilea trimestru al acestui an Grecia a înregistrat un surplus bugetar de 2,7% din PIB. Care au fost măsurile luate de Guvernul elen pentru a trece de la un deficit bugetar mare la excedent?
Nikos Papathanasis: Este adevărat, Grecia este un studiu de caz în Europa. Aproape că am fost daţi afară din Europa, dar ne-am revenit în forţă şi plănuim să rămânem aşa. Nu repetăm greşelile pe care le-am făcut în trecut. Suntem un guvern reformist. Ne place să urmăm traiectoria fiscală. Ne place, prin reforme, să sporim capacitatea statului, de exemplu, de a reduce evaziunea fiscală. Şi asta facem prin digitalizare. În 2025 vom avea o creştere economică de 2,2%. Europa nu va depăşi 1%. În 2026 vom avea o creştere de 2,4%. Din nou, mai mult decât dublul mediei europene. Dar ceea ce credem este că trebuie să păstrăm imaginea reformistă pe care o avem, efortul reformist pe care îl depunem. Şi, de asemenea, ar trebui să continuăm să construim o ţară care să creeze un mediu prietenos, favorabil mediului de afaceri.
Grecia atrage acum investiţii foarte mari. Investiţiile noastre străine directe (FDI) au crescut mult şi cred că am schimbat modul în care investitorii ne vedeau în trecut, pentru că noi credem că prin investiţii, prin întreprinderi, prin atragerea oamenilor de afaceri, a femeilor de afaceri în Grecia vom reuşi să ne susţinem creşterea. Desigur, ne-am redus rata şomajului. Acum, rata şomajului este sub 8%. Am început în 2019 la 18%. Vrem să continuăm. Şi, bineînţeles, am dori să susţinem scăderea raportului dintre datoria publică şi PIB. În 2030, Grecia nu va fi ţara cu cea mai mare datorie publică raportată la PIB din Europa. Suntem pe o traiectorie de scădere, avem cea mai rapidă scădere şi vom continua aşa.
AGERPRES: Referitor la datoria publică a Greciei, Guvernul elen prognozează că aceasta va coborî până la 137,6% din PIB de la 210% din PIB înainte de pandemie. Cum va fi realizată această performanţă?
Nikos Papathanasis: După cum ştiţi, acum în Europa avem un plan structural fiscal care are, de exemplu, un plafon de cheltuieli. Acum, toate ţările trebuie să respecte plafonul de cheltuieli. Există ţări, precum Franţa, care nu pot îndeplini plafonul de cheltuieli. Grecia a îndeplinit toate cerinţele noului plan structural fiscal şi, datorită excedentului primar, pentru că ne rambursăm împrumuturile, putem reduce împrumuturile mult mai rapid decât orice alt stat. Şi plănuim să facem asta. Fitch a îmbunătăţit ratingul Greciei acum trei zile. Acum suntem la BBB, ceea ce înseamnă că ne împrumutăm la dobânzi mai mici decât multe alte ţări europene. Şi credem că, pe măsură ce ne reducem datoria în raport cu PIB-ul, pe măsură ce ne susţinem creşterea, pe măsură ce reducem şomajul, vom fi o ţară foarte atractivă pentru investiţii. Suntem un guvern stabil. Suntem o ţară importantă din punct de vedere geopolitic. Avem o vreme excelentă şi avem angajaţi talentaţi pe care mulţi investitori şi companii îi găsesc atunci când vin şi demarează o afacere în Grecia.
