Sursa: Captură video
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru a menționat despre necesitatea unei abordări unitare şi ambiţioase pentru viitorul politicii de coeziune în intervenţia sa finală la conferinţa „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivităţii economice incluzive şi a rezilienţei în întreaga Europă”, organizată de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Finanţelor, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Am demonstrat astăzi că Europa are energia şi voinţa de a construi o Politică de Coeziune adaptată provocărilor unui deceniu marcat de transformări profunde. România pledează pentru o coeziune care nu doar reduce decalaje, ci generează valoare economică, inovaţie şi rezilienţă în toate regiunile Uniunii. Viitorul buget european trebuie să ofere statelor membre atât predictibilitate, cât şi flexibilitate – iar conferinţa de la Bucureşti arată clar că există consens privind această direcţie. Este un moment în care Europa poate dovedi că solidaritatea şi competitivitatea nu sunt opuse, ci complementare. Iar România este pregătită să fie una dintre vocile ferme în acest sens!”, a declarat Dragoş Pîslaru.
Concluziile conferinţei au gost despre consensul larg asupra necesităţii unei Politici de Coeziune puternice, orientate spre rezultate şi adaptată noilor realităţi economice, sociale şi geopolitice ale Uniunii. Participanţii au subliniat că, în contextul viitorului Cadru Financiar Multianual, coeziunea trebuie să rămână fundamentul solidarităţii europene, dar şi un instrument capabil să stimuleze competitivitatea, capacitatea de inovare şi tranziţia către o economie verde şi digitală. A fost menționată ideea că viitorul „Fond Unic” şi noile Planuri de Parteneriat trebuie construite astfel încât să integreze, fără a dilua, dimensiunea teritorială a politicii, să respecte principiul subsidiarităţii şi să ofere statelor membre stabilitatea necesară implementării investiţiilor pe termen lung.
De asemenea, oficialii europeni şi naţionali au convenit că simplificarea procedurilor şi creşterea proporţionalităţii sunt condiţii esenţiale pentru creşterea eficienţei, în timp ce rezultatele vizibile şi măsurabile la nivel local reprezintă cheia recâştigării încrederii cetăţenilor în valoarea adăugată a investiţiilor europene. Potrivit acestora, politica de coeziune trebuie să îşi păstreze capacitatea de a conecta obiectivele de competitivitate cu cele de convergenţă, într-un context marcat de necesitatea consolidării rezilienţei, a securităţii şi a pregătirii pentru o Uniune extinsă. Totodată, politica de coeziune trebuie să rămână deschisă pentru regiuni şi către regiuni. Principiul parteneriatului şi guvernanţa pe mai multe niveluri trebuie întărite în următoarea perioadă pentru a răspunde adecvat nevoilor fiecărui nivel de intervenţie.
Prin dezbaterile purtate, evenimentul de la Bucureşti a reprezentat cadrul prin care se poate vorbi despre contribuţia statelor membre înaintea rundelor decisive de negocieri privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034.
Comisia Europeană a prezentat, în 16 iulie şi 3 septembrie 2025, pachetele de propuneri legislative şi non-legislative privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034, propunând un buget total de 1.984,894 miliarde euro (preţuri curente). La acestea se adaugă propunerea privind noile resurse proprii, menită să asigure finanţarea adecvată a priorităţilor din următorul buget european.
