Agricultura își menține ponderea de 4-5% din PIB, în 2025 / Totodată, 18-20% din populația activă lucrează în agricultură

Agricultura își menține contribuția cu aproximativ 4-5% la Produsul Intern Brut (PIB), în 2025, iar dacă se iau în calcul și industria alimentară, procesarea și sectoarele conexe, contribuția totală depășește 10% din economia națională, relevă „Carta Albă a agriculturii”, lansată recent de IMM România, transmite Agerpres.

„Agricultura ocupă un loc central în economia României, reprezentând un sector strategic, atât prin contribuția sa la securitatea alimentară națională, cât și prin rolul său în dezvoltarea economică și socială a zonelor rurale. Cu o tradiție agricolă îndelungată și resurse naturale semnificative, România dispune de peste 13,3 milioane de hectare de teren agricol, dintre care aproximativ 8,3 milioane de hectare sunt teren arabil, ceea ce o plasează pe locul al șaselea în Uniunea Europeană după Franța, Spania, Germania, Polonia și Italia. În 2025, agricultura continuă să contribuie cu aproximativ 4-5% la Produsul Intern Brut (PIB), iar dacă se iau în calcul și industria alimentară, procesarea și sectoarele conexe, contribuția totală depășește 10% din economia națională”, menționează autorii lucrării.

Totodată, circa 18-20% din populația activă lucrează în agricultură, o pondere semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene – aproximativ 4%. Această cifră confirmă dependența socio-economică majoră a mediului rural de activitățile agricole, dar și necesitatea creșterii productivității prin investiții în mecanizare, digitalizare și formare profesională.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Pe plan salarial, venitul mediu net în agricultură a fost de aproximativ 3.931 lei în 2024, în creștere față de anii anteriori, dar cu circa 20-25% mai mic decât media națională.

Valoarea totală a producției agricole românești a fost estimată la peste 22 miliarde euro în 2023, conform datelor Eurostat, menținând România pe locul 7 în Uniunea Europeană din punct de vedere al volumului economic generat. În ciuda acestor rezultate, nivelul de productivitate rămâne sub media europeană, ca urmare a fragmentării terenurilor, a utilizării reduse a tehnologiilor moderne și a vulnerabilității crescute la schimbările climatice.

Agricultura reprezintă unul dintre principalele motoare ale exporturilor românești. România este un exportator regional important de cereale, oleaginoase și produse agroalimentare, având o balanță comercială pozitivă în acest sector. Principalele produse exportate sunt grâul, porumbul și floarea-soarelui, care ajung în țări din Uniunea Europeană, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, se arată în cercetare.

Totodată, industria alimentară procesatoare contribuie tot mai mult la creșterea valorii adăugate prin produse finite competitive, precum uleiurile vegetale, vinurile și produsele lactate.

„Politica agricolă națională este strâns aliniată la Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene, care oferă sprijin prin plăți directe și programe de dezvoltare rurală. Prin Planul Strategic PAC 2023-2027, România beneficiază de peste 15,8 miliarde euro alocați pentru modernizarea fermelor, tranziția către o agricultură verde și digitalizată, formarea profesională și sprijinirea tinerilor fermieri. La nivel național, Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) continuă să joace un rol esențial în finanțarea infrastructurii rurale, modernizarea exploatațiilor și dezvoltarea antreprenoriatului agricol. Totuși, birocrația ridicată, întârzierile administrative și complexitatea procesului de aplicare rămân obstacole importante pentru mulți beneficiari, în special pentru fermele mici și medii”, atrag atenția specialiștii IMM România.

Potrivit acestora, agricultura românească se află într-un proces de tranziție structurală, între modelul tradițional și cel modern, competitiv și digital. În această etapă, se conturează atât provocări majore, cât și oportunități reale de dezvoltare.

La capitolul provocări principale, autorii „Cartei Albe a agriculturii” menționează fragmentarea excesivă a terenurilor și lipsa asocierii între fermieri; infrastructura rurală deficitară și accesul dificil la piețe; finanțarea insuficientă și accesul limitat la credite; efectele tot mai puternice ale schimbărilor climatice asupra producției; lipsa competențelor digitale și tehnologice în mediul rural.

În ceea ce privește oportunitățile de dezvoltare, autorii fac referire la modernizarea fermelor prin digitalizare, mecanizare și inovație tehnologică; creșterea sectorului de agricultură ecologică, în concordanță cu obiectivele Pactului Verde European; valorificarea fondurilor europene pentru tranziția verde și digitală; dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare și consolidarea piețelor locale; stimularea cooperativelor și a asocierilor agricole, care pot genera economii de scară și o poziție competitivă mai puternică.

„În 2025, agricultura României se definește printr-un potențial agricol excepțional, dar și printr-un set complex de provocări structurale. Deși sectorul se confruntă cu vulnerabilități legate de climă, fragmentare și accesul limitat la finanțare, direcția generală este una de transformare și profesionalizare. Prin investiții în infrastructură, digitalizare și formarea resursei umane, agricultura românească poate deveni un vector strategic al economiei naționale, capabil să contribuie nu doar la creșterea PIB-ului, ci și la revitalizarea zonelor rurale și la consolidarea securității alimentare a României și a Uniunii Europene”, se mai arată în lucrarea realizată de IMM România.

Cercetarea a fost realizată în anul 2024 prin intermediul unei investigații pe bază de chestionar aplicat unui număr de 439 de întreprinderi – micro, mici și mijlocii – din toate regiunile de dezvoltare ale României și din toate categoriile de vârstă. Eșantionul selectat este considerat reprezentativ pentru sectorul IMM-urilor agricole din România, oferind o bază solidă pentru formularea de concluzii și recomandări privind starea actuală a agriculturii.

Chestionarele au fost completate în principal de antreprenori și manageri activi în domeniul agricol, acoperind ramuri diverse – de la producția vegetală și zootehnie până la servicii conexe și prelucrarea produselor agricole. Cercetarea a urmărit identificarea principalelor tendințe din sector, evaluarea accesului la finanțare, digitalizare, resurse umane, riscuri și politici publice.

Distribuția geografică a eșantionului asigură o acoperire echilibrată a celor opt regiuni de dezvoltare, reflectând specificul regional al agriculturii românești și diferențele de structură economică dintre zone. Astfel, cercetarea oferă o imagine detaliată asupra realităților din teren și permite analiza comparativă între regiuni, categorii de întreprinderi și dimensiunea afacerilor.