Credit line: Darko Bandic / AP / Profimedia
Multiplicarea discursurilor ultra-naționaliste și ascensiunea revizionismului istoric în Croația în 2025 amenință să redeschidă rănile unei regiuni încă marcate de războaiele intercomunitare, avertizează mai mulți observatori, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
De la concertul gigant al lui Thompson, legenda muzicii croate cunoscută pentru simpatiile sale de extremă dreapta, care a adunat 450.000 de persoane la Zagreb în iulie, până la atacul huliganilor asupra evenimentelor culturale sârbe în noiembrie, tensiunile s-au multiplicat în ultimele luni, notează Florian Bieber, de la Universitatea austriacă din Graz.
„Se observă atât o creștere a revizionismului istoric, cât și o intensificare a amenințărilor la adresa celor care gândesc diferit”, explică cercetătorul. Un proces care este însoțit de numeroase încercări de reabilitare a mișcării Ustașa, regimul pronazist aflat la putere în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
„Nu este ceva nou, dar acest fenomen s-a accelerat și amplificat în acest an”, adaugă Bieber.
În iulie, Marko Perkovic, cunoscut sub numele de scenă „Thompson”, a cântat în fața a sute de mii de oameni hitul său care începe cu „Za dom – spremni!” („Pentru patrie – gata!”).
Un slogan tradițional care a fost preluat de ustași (insurgenți în croată), la conducerea unui stat croat marionetă instalat de Hitler și Mussolini în 1941. Ustașii au persecutat și ucis sute de mii de sârbi, evrei, croați antifasciști și romi.
Acest concert a deschis o breșă în care s-au înghesuit simpatizanții de extremă dreapta, analizează Florian Bieber.
Chiar și prim-ministrul, Andrej Plenkovic, a asistat la repetiții și a postat un selfie cu Thompson.
„Credință, familie, patrie”
Din mai 2024, partidul său, HDZ (conservator), guvernează într-o coaliție cu Mișcarea Patriotică, care are un discurs naționalist, anti-imigrație, anti-LGBT și care pledează pentru interzicerea avortului într-o țară în care Biserica Catolică este foarte puternică.
Thompson, al cărui pseudonim evocă o mitralieră, a devenit celebru în timpul conflictelor care au sfâșiat Iugoslavia în anii 1990.
Prezentându-și concertele ca sărbători ale „credinței, familiei și patriei”, el respinge orice simpatie nazistă, acuzații pe care le consideră „inacceptabile”.
De multe ori, el a explicat că refrenul „Za dom spremni” nu are nimic de-a face cu sloganul Ustași, chiar dacă cuvintele sunt aceleași. El asigură că se referă la utilizarea aceluiași slogan de către o unitate paramilitară, HOS, activă în timpul războiului de independență al Croației împotriva forțelor sârbe (1991-95).
O frază care este în mod normal interzisă, a reamintit Curtea Constituțională în 2020. Dar repetată chiar în Parlament de către doi deputați după concertul gigant al lui Thompson din această vară.
În octombrie, mai mulți deputați au organizat în Parlament o masă rotundă în care au pus sub semnul întrebării numărul victimelor din lagărul de concentrare croat de la Jasenovac, în care au fost ucise 100.000 de persoane, potrivit Muzeului American al Holocaustului.
Comunitatea evreiască a criticat dur acest eveniment, calificându-l drept „scandalos” și „o rușine morală”.
Tensiuni sârbo-croate
Un discurs ultranaționalist care reînvie și tensiunile dintre sârbi și croați. Proclamația independenței Croației față de fosta Iugoslavie a declanșat un război (1991-1995) cu sârbii locali, susținuți de Belgrad, care se opuneau acesteia. Un conflict care a făcut 20.000 de morți.
Pentru Milorad Pupovac, reprezentantul minorității sârbe – 3% din cei 3,8 milioane de locuitori ai Croației, situația nu a fost niciodată atât de tensionată.
La începutul lunii noiembrie, bărbați mascați au luat cu asalt un eveniment cultural sârb scandând sloganuri fasciste, ceea ce a dus la anularea mai multor evenimente similare din motive de securitate. De asemenea, au fost semnalate graffiti anti-sârbi în mai multe orașe.
„Nu am mai văzut niciodată grupuri de tineri mascați atacând în acest fel cultura, libertatea de exprimare și drepturile minorităților, și, în curând, probabil chiar instituțiile în sine”, se îngrijorează Pupovac.
În mulțimile venite să asiste la concertul lui Thompson, printre simbolurile pro-ustași, se aflau numeroase familii cu copii și adolescenți, născuți cu mult după sfârșitul războiului.
Noile generații sunt expuse unor idei ultranaționaliste, uneori chiar mai extreme decât cele din timpul războiului – „într-un context mondial în care ideile radicale sunt mai frecvente și mai acceptabile din punct de vedere social”, explică Florian Bieber.
Luni, poliția a anunțat arestarea la Rijeka a nouă persoane, suspectate că ar fi vrut să perturbe paradele și ar fi lansat artificii. Mai multe videoclipuri difuzate pe rețelele sociale arată grupuri de zeci de tineri îmbrăcați în negru, adesea mascați, aruncând petarde și insultând manifestanții.
