ING Bank România: Economia va înregistra probabil o recesiune de scurtă durată în a doua jumătate a acestui an / Care sunt prognozele analiștilor ING și Erste pentru 2026

Analiștii de la ING Bank România văd posibilitatea unei recesiuni tehnice pentru economia România în partea a doua a acestui an. Cu toate acestea, previziunile lor de creștere economică pentru întreg anul 2025 sunt revizuite în sus. În schimb, reprezentanții Erste – BCR își mențin prognoza de creștere neschimbată.

“Revizuim în creștere estimarea noastră privind creșterea PIB-ului la 1,1% în 2025 (față de 0,3% anterior), cu o recesiune de scurtă durată probabilă în a doua jumătate a anului, pe fondul consumului slab care compensează o parte din câștigurile din investiții. Menținem estimarea pentru 2026 la 1,4%”, se arată într-un raport semnat de economistul-șef al ING Bank România, Valentin Tătaru, și Ștefan Posea, economist în cadrul băncii

Potrivit celor mai recente cifre ale PIB-ului pentru al treilea trimestru al anului, economia României s-a contractat cu 0,2% față de trimestrul anterior, înregistrând o creștere de 1,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. După trei trimestre, creșterea cumulată pentru 2025 se situează la 0,8%.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

“Din perspectiva cererii, investițiile au fost principalul motor al creșterii, susținute de contribuțiile pozitive ale exporturilor nete și consumului. Stocurile au avut însă un impact negativ semnificativ asupra creșterii. Din perspectiva ofertei, construcțiile și agricultura au condus expansiunea, în timp ce serviciile au rămas în general neutre.”

Cifrele privind vânzările cu amănuntul indică o evoluție îngrijorătoare a consumului în trimestrul IV

După o recuperare parțială în septembrie față de scăderea bruscă din august, activitatea de retail s-a slăbit din nou în octombrie, subliniază cei doi economiști ING.

Vânzările au scăzut cu 1,1% față de luna precedentă, după o revizuire în jos a datelor din septembrie.

“Acest lucru este în concordanță cu încrederea consumatorilor la un nivel istoric scăzut, ceea ce sugerează că cheltuielile prudente vor persista în lunile următoare.

Toate categoriile majore – produse alimentare, nealimentare și combustibili – s-au contractat în octombrie. Cea mai mare contribuție negativă a venit din vânzările de produse alimentare, ceea ce indică faptul că consumatorii reduc risipa și, posibil, trec la produse mai puțin premium. Vânzările de produse nealimentare au scăzut, de asemenea, deși această corecție era de așteptat după creșterea de anul trecut a achizițiilor de bunuri de uz casnic, susținută de creșterea creditului de consum.”, se mai arată în raport.

Evoluția vânzărilor cu amănuntul

Sursa: INS, ING

“Privind în perspectivă, ne așteptăm acum la o creștere a PIB-ului de 1,1% pentru întreg anul 2025, ceea ce presupune o altă contracție trimestrială în T4 2025. Aceasta înseamnă că, din punct de vedere tehnic, economia va înregistra probabil o recesiune de scurtă durată în a doua jumătate a acestui an. Pentru 2026, menținem prognoza la 1,4%, investițiile rămânând principalul motor al creșterii, susținute de cheltuieli publice substanțiale, pe măsură ce România intră în ultimul an al PNRR. În ansamblu, consumul va rămâne probabil modest la începutul anului 2026, o redresare mai vizibilă fiind așteptată în a doua jumătate a anului viitor, pe măsură ce încrederea se îmbunătățește treptat. Între timp, investițiile publice puternice, impulsionate de noi proiecte de infrastructură, ar putea contribui la accelerarea redresării. Exporturile nete ar trebui să aibă o contribuție pozitivă modestă, întrucât încetinirea economică ajută la reechilibrarea deficitului comercial.”

Publicarea detaliilor privind creșterea PIB-ului pentru trimestrul III al anului 2025 nu a adus modificări majore, subliniază și un raport Erste. După primele trei trimestre, creșterea cumulată se situează la 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, arată Vlad Ioniță, analist Erste.

“Previziunea noastră privind creșterea PIB-ului în 2025 se menține la 1,3%, susținută de datele pentru primele trei trimestre. Chiar și în ipoteza conservatoare a unei creșteri secvențiale zero în trimestrul IV al anului 2025, rata anuală de creștere ar trebui să înregistreze totuși o ușoară creștere până la sfârșitul anului, contribuind modest la media pe întreg anul. Privind în perspectivă, se preconizează că creșterea va accelera până la 2,1% în 2026, deși această perspectivă rămâne condiționată de o performanță solidă la sfârșitul anului 2025, având în vedere importanța efectului de reportare. Un trimestru al patrulea mai slab decât se preconiza ar introduce riscuri de deteriorare. Se preconizează că consumul va rămâne modest pe parcursul majorității anului 2026, însă contribuția sa globală ar trebui să fie în general neutră, întrucât în a doua jumătate a anului ar putea apărea o îmbunătățire treptată.”

În schimb, spune Vlad Ioniță, se preconizează că investițiile vor fi principalul motor al creșterii, susținute de cheltuieli publice substanțiale, pe măsură ce România intră în ultimul an al PNRR, ceea ce ar trebui să catalizeze atât activitatea de investiții publice, cât și cea privată. Se preconizează că exporturile nete vor avea o contribuție relativ neutră în 2026, reflectând cererea internă redusă; cu toate acestea, dezechilibrele structurale ale României – în special în ceea ce privește competitivitatea și oferta – rămân prezente și ar putea exercita o presiune descendentă suplimentară asupra creșterii economice prin intermediul canalului comercial, conchide raportul Erste.