Sursa foto: Pixabay/Peggy und Marco Lachmann-Anke
România s-a alăturat listei tot mai mari de țări care oferă așa-numitele vize de nomad digital lucrătorilor la distanță, după ce Parlamentul a adoptat pe 21 decembrie o legislație așa favorabilă, că va poziționa țara ca una dintre cele mai atractive locații din Europa Centrală și de Est pentru numărul tot mai mare de nomazi digitali din lume, scrie Emerging Europe.
Considerată de multă vreme drept unul dintre cele mai bune locuri pentru lucrul la distanță din regiune, datorită costului său relativ scăzut al vieții și internetului superrapid, care ajunge chiar și în cele mai îndepărtate zone rurale ale țării, România dorește să devină o destinație de top pentru nomazii digitali.
„Ne dorim ca cetățenii internaționali să trăiască și să se bucure de frumoasa noastră țară, unde inovația se intersectează cu tradițiile și natura”, spune Diana Buzoianu, deputat USR-Plus și inițiatoarea programului de vize pentru nomazi digitali.
„Cred că programul ne va ajuta să ne construim brandul de țară, devenind lider în acest domeniu”, adaugă ea. „Alte țări folosesc vizele de nomazi digitali pentru a atrage milioane de euro în economiile lor naționale. Acum și România va putea face același lucru.”
Pandemia de Covid-19 a determinat o schimbare de paradigmă în modul în care oamenii lucrează pe tot globul, locația fizică devenind mai puțin importantă ca niciodată. De asemenea, a oferit o nouă oportunitate țărilor în curs de dezvoltare de a atrage bani în economiile lor.
În prezent, în Europa Centrală și de Est, Croația, Estonia și Georgia oferă deja vize de nomazi digitali, care permit lucrătorilor la distanță să locuiască în țările respective până la 12 luni o dată, de obicei cu condiția ca aceștia să nu intenționeze să furnizeze servicii către firmele din țara gazdă.
Viza de nomad digital a României nu va fi diferită. Beneficiarii trebuie să fie angajați de o firmă străină sau să ofere servicii printr-o companie independentă situată în afara României, iar cerința de venit minim a fost stabilită la trei ori salariul mediu brut lunar din România (în jur de 1.100 de euro), ceea ce înseamnă că nomazii digitali vor trebui să câștige în jur de 3.300 de euro pe lună.
De asemenea, vor trebui să demonstreze că au câștigat această sumă în fiecare dintre cele trei luni dinainte de a depune cererea pentru viză.
Această cerință de venit minim este mult mai mare decât Georgia, care a început să i ofere viza de nomad digital vara trecută, ca mijloc de a stimula călătoriile străinilor în țară, după ce turismul a fost grav afectat de pandemia Covid-19. Țara cere nomazii săi digitali să câștige cel puțin 2.000 de dolari pe lună, în jur de 1.655 de euro.
Viza de nomad digital a României este însă puțin mai ieftină decât cea din Estonia, care a devenit prima țară din regiune care a oferit o viză de nomad digital, cu doar câteva luni înaintea Georgiei. Necesarul său de venit minim este de 3.504 euro pe lună. Lucrătorii de la distanță din țară au, totuși, acces la infrastructura sa de e-guvernare, renumită în lume.
Între timp, Croația, care și-a lansat viza de nomad digital în ianuarie, le cere nomazilor digitali să câștige 16.900 de kuna pe lună (aproximativ 2.240 de euro).
Un impuls pentru digitalizare
Deși fericită că legislația sa a fost aprobată, Buzoianu a avertizat, conform Emerging Europe, și că administrația publică a României la nivel local sau național va trebui să răspundă la întrebări foarte specifice care vor deveni din ce în ce mai presante: Cum poate oferi servicii publice și cum își poate proteja drepturile propriilor cetățeni care lucrează în alte state, precum și ale rezidenților care nu sunt cetățeni români, dar care au venit aici, continuând să lucreze de la distanță pentru un angajator cu sediul în străinătate.
„În acest context, guvernele din întreaga lume încep să implementeze noi servicii publice și politici care abordează realitatea actuală în care o mare parte a cetățenilor lor trăiește și lucrează în străinătate sau de la distanță”, spune ea.
„În timp ce sectorul privat a cunoscut o evoluție mai rapidă în utilizarea instrumentelor digitale, sectorul public începe abia acum să adopte măsuri care să răspundă nevoilor reale privind digitalizarea. Nomazii digitali vor aduce cu ei experiențe și cunoștințe relevante din țările lor, care vor contribui la simplificarea proceselor birocratice din România”.
„Am adoptat o lege care a abordat nevoia României de a atrage atât capital uman, cât și resurse financiare și pentru a promova mai bine România în ochii străinilor. Cu toate acestea, nu este suficient. Pe măsură ce piața muncii se schimbă, infrastructura noastră va trebui să se adapteze pentru a fi atractivă și competitivă”, a conchis Buzoianu