România se alătură clubului de țări care oferă vize pentru nomazi digitali

România s-a alăturat listei tot mai mari de țări care oferă așa-numitele vize de nomad digital lucrătorilor la distanță, după ce Parlamentul a adoptat pe 21 decembrie o legislație așa favorabilă, că va poziționa țara ca una dintre cele mai atractive locații din Europa Centrală și de Est pentru numărul tot mai mare de nomazi digitali din lume, scrie Emerging Europe.

Considerată de multă vreme drept unul dintre cele mai bune locuri pentru lucrul la distanță din regiune, datorită costului său relativ scăzut al vieții și internetului superrapid, care ajunge chiar și în cele mai îndepărtate zone rurale ale țării, România dorește să devină o destinație de top pentru nomazii digitali.

„Ne dorim ca cetățenii internaționali să trăiască și să se bucure de frumoasa noastră țară, unde inovația se intersectează cu tradițiile și natura”, spune Diana Buzoianu, deputat USR-Plus și inițiatoarea programului de vize pentru nomazi digitali.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

„Cred că programul ne va ajuta să ne construim brandul de țară, devenind lider în acest domeniu”, adaugă ea. „Alte țări folosesc vizele de nomazi digitali pentru a atrage milioane de euro în economiile lor naționale. Acum și România va putea face același lucru.”

Pandemia de Covid-19 a determinat o schimbare de paradigmă în modul în care oamenii lucrează pe tot globul, locația fizică devenind mai puțin importantă ca niciodată. De asemenea, a oferit o nouă oportunitate țărilor în curs de dezvoltare de a atrage bani în economiile lor.

În prezent, în Europa Centrală și de Est, Croația, Estonia și Georgia oferă deja vize de nomazi digitali, care permit lucrătorilor la distanță să locuiască în țările respective până la 12 luni o dată, de obicei cu condiția ca aceștia să nu intenționeze să furnizeze servicii către firmele din țara gazdă.

Viza de nomad digital a României nu va fi diferită. Beneficiarii trebuie să fie angajați de o firmă străină sau să ofere servicii printr-o companie independentă situată în afara României, iar cerința de venit minim a fost stabilită la trei ori salariul mediu brut lunar din România (în jur de 1.100 de euro), ceea ce înseamnă că nomazii digitali vor trebui să câștige în jur de 3.300 de euro pe lună.

De asemenea, vor trebui să demonstreze că au câștigat această sumă în fiecare dintre cele trei luni dinainte de a depune cererea pentru viză.

Această cerință de venit minim este mult mai mare decât Georgia, care a început să i ofere viza de nomad digital vara trecută, ca mijloc de a stimula călătoriile străinilor în țară, după ce turismul a fost grav afectat de pandemia Covid-19. Țara cere nomazii săi digitali să câștige cel puțin 2.000 de dolari pe lună, în jur de 1.655 de euro.

Viza de nomad digital a României este însă puțin mai ieftină decât cea din Estonia, care a devenit prima țară din regiune care a oferit o viză de nomad digital, cu doar câteva luni înaintea Georgiei. Necesarul său de venit minim este de 3.504 euro pe lună. Lucrătorii de la distanță din țară au, totuși, acces la infrastructura sa de e-guvernare, renumită în lume.

Între timp, Croația, care și-a lansat viza de nomad digital în ianuarie, le cere nomazilor digitali să câștige 16.900 de kuna pe lună (aproximativ 2.240 de euro).

Un impuls pentru digitalizare

Deși fericită că legislația sa a fost aprobată, Buzoianu a avertizat, conform Emerging Europe, și că administrația publică a României la nivel local sau național va trebui să răspundă la întrebări foarte specifice care vor deveni din ce în ce mai presante: Cum poate oferi servicii publice și cum își poate proteja drepturile propriilor cetățeni care lucrează în alte state, precum și ale rezidenților care nu sunt cetățeni români, dar care au venit aici, continuând să lucreze de la distanță pentru un angajator cu sediul în străinătate.

„În acest context, guvernele din întreaga lume încep să implementeze noi servicii publice și politici care abordează realitatea actuală în care o mare parte a cetățenilor lor trăiește și lucrează în străinătate sau de la distanță”, spune ea.

„În timp ce sectorul privat a cunoscut o evoluție mai rapidă în utilizarea instrumentelor digitale, sectorul public începe abia acum să adopte măsuri care să răspundă nevoilor reale privind digitalizarea. Nomazii digitali vor aduce cu ei experiențe și cunoștințe relevante din țările lor, care vor contribui la simplificarea proceselor birocratice din România”.

„Am adoptat o lege care a abordat nevoia României de a atrage atât capital uman, cât și resurse financiare și pentru a promova mai bine România în ochii străinilor. Cu toate acestea, nu este suficient. Pe măsură ce piața muncii se schimbă, infrastructura noastră va trebui să se adapteze pentru a fi atractivă și competitivă”, a conchis Buzoianu