Tribunalul București a decis ca fetele și fostele neveste ale lui Dinu Patriciu să achite către stat prejudiciul și dobânda de peste 140 de milioane de dolari, în solidar cu compania Rompetrol / Decizia nu e definitivă

Tribunalul București a decis ca Ana și Maria Patriciu, fetele fostului patron al companiei Rompetrol, Dinu Patriciu, și fostele neveste ale acestuia, Dana Rodica și Sabina, să achite către stat prejudiciul de peste 58 de milioane de dolari și dobânda din 2001 de peste 83 de milioane de dolari, în solidar cu compania Rompetrol, potrivit deciziei instanței din 24 decembrie 2021. Verdictul poate fi atacat cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.

”Respinge excepţia prescripţiei ca neîntemeiată. Admite în parte acţiunea. Obligă pârâtele, în solidar, la plata către reclamant (Ministerul Finanțelor Publice – n.r.) a sumei de 58.521.056 USD, în echivalentul în lei la cursul BNR de la data plăţii, reprezentând despăgubiri, la care se adaugă dobânda legală de la data de 05.01.2001 şi până la data plăţii. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Tribunalul Bucureşti, Secţia a VI-a Civilă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 24.12.2021”, a fost decizia instanței.

Statul se judecă de câțiva ani cu fostele soții și cu fetele lui Patriciu pentru recuperarea prejudiciului

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

În mai 2018, Tribunalul Bucureşti a dat câştig de cauză Statului, prin Ministerul de Finanțe, și le-a obligat pe moștenitoarele lui Dinu Patriciu – una dintre fostele soții, Dana Rodica Patriciu, și pe cele două fete, Ana și Maria Patriciu – la plata prejudiciului din dosarul Rompetrol I, în solidar cu Oilfield Exploration Business Solutions (fosta Rompetrol SA).

La Curtea de Apel Bucureşti însă, în iunie 2019, magistraţii au decis rejudecarea cazului. Între timp, în proces a fost adăugată și o altă fostă soție a lui Dinu Patriciu, Sabina, mama celor două fete.

Rompetrol a plătit jumătate din prejudiciul de peste 58 de milioane de dolari din dosarul lui Dinu Patriciu, dar mai are de achitat dobânzi și penalități de peste 83 de milioane de dolari, potrivit răspunsurilor ANAF și ale Departamentul de Comunicare al Grupului KazMunaiGaz International pentru Centrul de Investigații Media (CIM) din octombrie 2021.

Compania kazahă de stat KazMunaiGaz International, care deține fosta Rompetrol SA (actuala Oilfield Exploration Business Solutions), a achitat peste 29 de milioane de dolari din prejudiciul de peste 58 de milioane de dolari la care a fost obligată în dosarul fostului proprietar Dinu Patriciu, potrivit sursei citate. În acest an, Rompetrol a achitat peste 6,5 milioane de dolari, potrivit comunicărilor primite de CIM.

Totuși, potrivit ANAF, Rompetrol mai are de achitat dobânzi de peste 354 de milioane de lei, adică peste 83 de milioane de dolari (curs 4,26 lei/dolar – n.r.).

În octombrie 2014, judecătorii au decis că Rompetrol trebuie să restituie statului peste 58 de milioane de dolari, reprezentând o parte din creanţa Libia recuperată de fostul proprietar Dinu Patriciu de la fostul dictator Muammar Gaddafi, la care se adaugă dobânzi și penalități.

“Admite acţiunea civilă exercitată de partea civilă Ministerul Finanţelor Publice şi, în consecinţă, obligă pe inculpaţii Bucşă Alexandru şi Grama Petrică în solidar cu partea responsabilă civilmente SC ROMPETROL SA la plata sumei de 58 521 056 USD în echivalentul în lei la cursul BNR de la data plăţii plus dobânda legală aferentă, calculată de la data 05.01.2001 până la data achitării integrale a debitului, către partea civilă Ministerul Finanţelor Publice“, se arată în sentința definitivă din 2014.

Cine ar mai trebui să achite prejudiciul din dosarul Rompetrol I

Fostul patron al Rompetrol, magnatul Dinu Patriciu, a murit în august 2014, cu doar două luni înainte de sentința definitivă de condamnare din dosarul Rompetrol I, din 7 octombrie 2014. Ancheta și procesul au durat 10 ani. Prin urmare, Patriciu nu a mai apucat să fie condamnat. În schimb, foștii lui directori au primit pedepse cu executare.

Fostul administrator şi director economic al Rompetrol, Alexandru Bucşă, a primit cel mai mult, 6 ani de închisoare. Fostul şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor, Petrică Grama, a primit 2 ani şi 4 luni de închisoare.

SRS nu a plătit nimic, nici măcar cheltuielile de judecată

În dosarul Rompetrol I a fost condamnat și jurnalistul Sorin Roşca Stănescu, prieten cu Dinu Patricu. El a primit 2 ani şi 4 luni de închisoare cu executare pentru manipularea Bursei de capital în momentul listării Rompetrol la Bursa de valori București. Stănescu a executat un an de detenţie şi a fost liberat condiţionat pentru bună purtare.

În aprilie 2021, Tribunalul București a respins cererea de reabilitare judecătorească formulată de Sorin Roșca Stănescu. Judecătorii i-au respins cererea lui SRS întrucât au constatat că acesta nu a achitat cheltuielile de judecată de 20.000 de lei (4.000 de euro) la care a fost obligat în dosarul Rompetrol I, ci doar o sumă modică de 650 de lei (120 de euro).

De notat că pin decizia definitivă din 2014, Roșca Stănescu nu a fost condamnat la plata în solidar cu compania Rompetrol a prejudiciului uriaș de 58 de milioane de dolari, la care se adaugă dobânzi și penalități.

Povestea creanței lui Gaddafi către Ceaușescu, încasată de Patriciu

În 1998, când Dinu Patriciu a cumpărat fosta întreprindere comunistă de exploatări petroliere, Rompetrol era o societate fără mari active. Avea însă de recuperat creanţe din state ostile cum ar fi Libia lui Gaddafi sau din Turkmenistan. Aceste datorii reprezentau investiţiile făcute de fostul dictator Nicolae Ceauşescu în aceste ţări şi ar fi trebuit recuperate de statul român. Creanţa Libia era de 88 de milioane de dolari.

Statul nu a reuşit însă să recupereze cele 88 de milioane de dolari pe care ni le datora dictatorul libian, colonelul Muammar Gaddafi, însă Patriciu a reuşit să smulgă de la el o parte, 58 de milioane de dolari. Bani cu care a cumpărat rafinăria Petromidia de la statul român în 2000. Practic, Dinu Patriciu a reuşit să cumpere Petromidia fără să aibă niciun ban. În plus, el s-a angajat că va plăti datoria istorică de peste 600 de milioane de dolari, care nu a fost plătită nici până azi.

Context. Dosarul Rompetrol I – cu prejudiciu de peste 58 de milioane de dolari și dobânzi și penalități de peste 83 de milioane de dolari, în total aproape 142 de milioane de dolari – nu este singurul dosar legat de compania Rompetrol a lui Dinu Patriciu și de rafinăria operată de aceasta, Petromidia.

A mai fost dosarul Rompetrol II privind datoriile istorice ale companiei de peste 660 de milioane de dolari și memorandumul de înțelegere cu Rompetrol încheiat de Guvernul Năstase, în 2003. Cazul a fost clasat în decembrie 2019, însă procurorii au precizat că statul român are posibilitatea să-și recupereze datoria istorică de 660 de milioane de dolari în instanța civilă. Anul trecut, în vară, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat decizia de clasare. Potrivit unui răspuns la o solicitare de presă, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) analizează acum posibilitatea deschiderii unui proces civil pentru recuperarea datoriei.

Pe rolul DNA există însă și un al treilea dosar, Rompetrol III, care privește memorandumul de înțelegere cu Rompetrol încheiat de Guvernul Ponta în 2014. În acest caz, este începută urmărirea penală în personam față de 2 persoane pentru trafic de influență, respectiv cumpărare de influență. Dosarul a fost deschis încă din 2015, pe vremea când DNA era condusă de Laura Codruța Kovesi. Atunci, procurorii au ridicat documente de la Guvern privind memorandumul cu Rompetrol. Dosarul este încă în instrumentare la DNA, potrivit unui răspuns la parchetului anticorupție la o solicitare de presă. În acest caz, și Departamentul de Justiție al SUA a deschis o anchetă în perioada 2015-2016, însă e neclar ce s-a întâmplat cu ancheta americanilor.

Notă: Alex Costache este jurnalist și la Știrile TVR.