Consiliul de Miniştri german a aprobat miercuri o actualizare a bugetului federal pentru 2022, prezentată de ministrul Finanţelor, Christian Lindner, care prevede o nouă îndatorare, în jur de 200 miliarde euro, scrie agenţia EFE, citată de Agerpres.
Un total de 100 miliarde euro din această sumă are ca destinaţie crearea unui fond special pentru a realiza investiţii în apărare, după cum a anunţat în urmă cu câteva zile cancelarul Olaf Scholz, iar restul este pentru buget, în general.
Consiliul de Miniştri a aprobat şi proiectul de reformă constituţională pentru a face posibilă crearea acestui fond, la care s-a referit Scholz după invazia rusă în Ucraina, o întorsătură istorică în politica de apărare a Germaniei din ultimele decenii.
Pentru aceasta, Guvernul are sprijinul principalului grup parlamentar al opoziţiei, format din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi aliaţii săi bavarezi din Uniunea Social-Creştină (CSU).
În plus, a fost aprobat şi proiectul de lege pentru crearea fondului, unde se arată că acesta trebuie să fie destinat investiţiilor care să consolideze capacitatea de apărare şi pentru îndeplinirea angajamentelor Germaniei faţă de partenerii internaţionali.
Războiul din Ucraina poate duce la o creştere a noului grad de îndatorare şi Lindner intenţionează să prezinte un buget suplimentar înainte ca proiectul aprobat miercuri să fie supus votului în Bundestag (Camera inferioară a Parlamentului) în iunie.
Bugetul adiţional trebuie folosit, înainte de toate, combaterii efectelor economice ale războiului din Ucraina.
Pentru 2022, Bundestag va trebui să menţină suspendarea, pentru al treilea an consecutiv, a aşa-numitei “frânări a datoriilor”, un principiu care cere ca, în timpuri de normalitate economică, Guvernul să aibă un buget echilibrat şi deficitul să nu depăşească 0,3% din PIB. Frânarea datoriilor va trebui să reintre în vigoare din 2023, mai scrie EFE.
Pe de altă parte, ca reacţie la creşterea preţurilor la energie, Consiliul de Miniştri a aprobat un proiect care vizează ajutoare şi scutiri de taxe. Astfel, de exemplu, veniturile anuale de până în 10.347 euro nu vor fi impozitate şi cei care trebuie să se deplaseze pentru serviciu 21 de kilometri sau mai mult vor putea să-şi deducă din impozite 38 de eurocenţi pentru fiecare kilometru parcurs anual.
Se estimează că măsurile vor costa fiscul 4,5 miliarde de euro.