Sursa foto: Hidroelectrica / Facebook
Zi decisivă la Hidroelectrica, perla din energie a României. Acționarii companiei se reunesc, joi, pentru a decide dacă demarează procesul de listare, la solicitarea Fondului Proprietatea, acționar minoritar, care dorește să listeze un pachet de 15% din companie. În acest context, Johan Meyer, CEO Franklin Templeton Bucureşti şi manager de portofoliu al Fondului Proprietatea, ne-a acordat un interviu în care explică beneficiile listării Hidroelectrica pentru statul român, Fond, bursa de valori și cetățeni și de ce acum este o fereastră unică de oportunitate pentru listare, dar și ce va face Fondul cu banii obținuți din tranzacție.
Economedia: Vorbim despre listarea producătorului de hidroenergie Hidroelectrica de atâția ani încât nimeni nu credea că se va întâmpla cu adevărat până la urmă. Și anul acesta vedem în sfârșit câțiva pași concludenți către acest obiectiv. Dar, nu cum ne-am fi așteptat, de la statul român, ci de la Fondul Proprietatea. De ce a decis Fondul să facă acest pas, înaintea statului român și de ce acum?
Johan Meyer: Listarea companiilor din acest portofoliu a fost întotdeauna unul dintre obiectivele Fondului Proprietatea. Și, având în vedere dimensiunea portofoliului Hidroelectrica, acesta a fost întotdeauna o considerație cheie a acestui obiectiv.
Există o decizie guvernamentală de listare a companiei printr-o majorare a capitalului social. Cu toate acestea, în prezent există o legislație care interzice statului să vândă acțiuni. În același timp, avem și pandemia de coronavirus.
Cred că ceea ce s-a întâmplat este că stelele s-au aliniat în sfârșit, în contextul în care avem obligațiile statului în contextul PNRR și necesitatea de a lista un anumit procent din Hidroelectrica.
Face parte din obiectivele noastre la Fondul Proprietatea și noi am spus că am fi dispuși să listăm o parte din companie pentru a ajuta la îndeplinirea acestui obiectiv.
Acum, în acest moment, statul are mâinile legate din cauza legislației existente.
Cu toate acestea, noi nu suntem supuși acestei restricții, așa că putem efectiv să luăm inițiativa, apoi să facem progrese cu listarea, cu toate aprobările necesare ale acționarilor.
Deci asta este ceea ce intenționăm să obținem, să obținem aprobările acționarilor, iar apoi putem începe efectiv să derulăm procesul de listare.
Unii spun că acesta este cel mai bun moment pentru o listare, datorită valorii ridicate a Hidroelectrica în acest moment, la un maxim istoric, precum și a prețului acțiunilor. Sunteți de acord cu acest lucru?
Cred că este o fereastră unică de oportunitate. Am văzut o evoluție pozitivă extraordinară în performanța financiară a Hidroelectrica, am văzut îmbunătățiri în open governance, în management și aceasta este ceea ce a dus la această profitabilitate a companiei. Evident, prețurile la energie joacă un rol, dar acesta nu este singurul factor care a dus la această situație financiară pozitivă în care se găsește compania. Dar da, credem foarte ferm că acum este momentul ideal pentru a lista o companie.
Unul dintre aspectele care este adesea înțeles greșit este această îngrijorare că România pierde controlul asupra companiei. Nimic nu poate fi mai departe de adevăr. Realitatea este că vom avea o valoare de piață asupra unui potențial activ incredibil de valoros. Deci, va fi în beneficiul pieței de capital românești, în beneficiul României în general. Asta pentru că sunt bani care vin în țară, potențial foarte mulți bani care vin în țară, dacă ne uităm la dimensiunea potențială a IPO-ului. Laolaltă cu toate beneficiile macroeconomice pe care le aduce acest lucru.
Dar, până la urmă, listarea le oferă românilor oportunitatea de a participa direct la succesul unei companii precum Hidroelectrica. Și pot doar să cred că orice investitor ar fi dornic să participe.
Puteți explica mai detaliat beneficiile acestei listări, pentru fiecare dintre companie, Fondul Proprietatea, statul român, bursa de capital românească și cetățenii români?
Dacă ne uităm la părțile interesate (stakeholderi) din Hidroelectrica, beneficiul cheie pentru acești participanți este că vei avea un preț de piață pentru un activ și lichiditate. De exemplu, dacă ai bani într-un cont bancar, poți utiliza acești bani în orice moment. Dar dacă sunt într-o investiție în aur, de exemplu, trebuie să vinzi aurul înainte de a avea bani pentru a putea face ceva. Deci este o situație similară cu Hidroelectrica. Este un activ extrem de popular, pe care oamenii ar dori să-l cumpere. Deci, beneficiul pe care îl vor avea Fondul Proprietatea și statul român este diferența dintre un activ netranzacționat sau un activ care nu are un preț de piață față de un activ la prețul pieței.
În sfârșit, vei avea avantajul de a avea lichiditate suplimentară. Deci, un potențial numerar care ar putea fi utilizat în alte scopuri de investiții, fie din punctul de vedere al Fondului sau din partea guvernului român.
Și din nou, revenind la problema controlului, nimeni nu ia activele Hidroelectrica să le mute din țară. Deci nu vor veni străini să ia firma, asta nu se întâmplă fizic, asta de fapt nu se întâmplă deloc.
Hidroelectrica va continua să funcționeze mereu în România, în conformitate cu reglementările și sistemul legislativ românesc, va avea în continuare statul român ca acționar majoritar (dacă nu vor decide să ia o decizie foarte strategică și să reducă deținerea sub 50%). Chiar și în alte companii care sunt încă deținute de stat și care sunt listate la Bursă, există încă o influență semnificativă a statului român. Deci nimic nu se schimbă cu adevărat din acest punct de vedere, în afară de deblocarea unei valori semnificative.
Beneficiul pe care îl aduce Bursei, luând în considerare valoarea potențială a Hidroelectrica: dacă ar fi să listăm 10-15% din Hidroelectrica, înseamnă că vin miliarde de dolari în România.
Beneficiul macroeconomic pe care îl aduce listarea este fluxul de numerar, potențialul de apreciere a monedei, ceea ce înseamnă mai puțină presiune asupra inflației. Deci, din punct de vedere macroeconomic, având o astfel de listare, vin mulți bani în țară.
În afară de beneficiile macroeconomice directe, listarea dă un semnal că România este deschisă către lume, că este deschisă pentru investiții și că investitorii sunt bineveniți. Deci cred că este un semnal foarte, foarte important pe care statul rămas îl poate da oricui este interesat să investească în România.
Pentru pensii – avem deja milioane de pensii care sunt investite prin Fondul Proprietatea. Dar vor avea și posibilitatea de a investi direct în Hidroelectrica.
Iar luând în considerare randamentul dividendelor sau numerarul care este generat de Hidroelectrica și dividendele pe care potențial le vor putea plăti, ar fi o completare minunată la portofoliul de investiții al oricui, doar din punct de vedere al profitabilității și al generării de numerar.
Fondul Proprietatea vrea o listare dublă, atât la București, cât și pe o altă bursă de valori. Ne puteți spune care va fi acea bursă și cum ar fi împărțită valoarea adăugată între cele două burse?
Acesta este un lucru care va fi decis de acționari. Pot să vă spun care este preferința noastră, ca Fondul Proprietatea. Aceasta este, evident, să avem dublă listare. Avem argumente foarte puternice, mai ales privind mărimea companiei, mărimea mizei care vine la bursă. Trebuie să generezi o cerere semnificativă din partea investitorilor pentru a demara listarea.
Dacă mergi la mai mult de o bursă de valori, întinzi plasa mult mai larg, faci tranzacția accesibilă unui spectru mult mai mare de investitori care, eventual, în circumstanțe normale, nici măcar nu ar lua în considerare România ca destinație de investiții.
Pot să vă spun acum o bursă de valori anume, pe lângă București? Nu pot. Aceasta face parte din discuțiile în curs între acționari.
Însă poziția noastră este foarte fermă că ar fi în interesul acționarilor, precum și al guvernului României, să avem cât mai multă expunere, pentru cât mai mulți potențiali acționari. Asta înseamnă o evaluare mai bună, o expunere mai mare, expunere internațională.
Și ce am văzut în companiile care s-au listat internațional este că doar le oferă noilor investitori oportunitatea de a investi în țară.
Deci ceea ce faci cu listarea duală este doar să faci listarea mai accesibilă pentru investitori. Și cu cât tranzacția în sine este mai reușită, cu atât este mai mare beneficiul pe termen lung de a aduce mai mulți investitori în România. Ei ar putea fi expuși pentru prima dată la piața românească, dar apoi vor începe să caute și alte oportunități.
Ce se va întâmpla acum când guvernul român va decide în sfârșit să listeze o parte din deținerea sa?
Asta rămâne de văzut. În momentul de față există o lege care interzice statului să vândă orice bun, astfel că statul nu poate lua nicio măsură până la expirarea legii.
Între timp, dorim să avem un impact cât mai mare listând deținerea noasră.
Ce s-ar putea întâmpla dacă statul decide să se alăture nu pot să prezic momentan, dar cred că statul, în calitate de co-acționar, recunoaște avantajele procesului derulat de Fond. Avem avantajul timpului, am făcut unele dintre tranzacții de mai multe ori înainte și avem sprijinul întregii organizații Franklin Templeton, plus toți ceilalți potențiali furnizori și părți interesate.
Este doar în beneficiul tuturor să o faci cât mai curând posibil.
Listarea va avea loc înainte de sfârșitul anului 2022?
Acesta ar fi obiectivul nostru, da.
Al treilea sau al patrulea trimestru?
Al patrulea trimestru.
Vorbeați despre listarea a „cel puțin 15%” din companie. S-a schimbat cifra?
Permiteți-mi să clarific această afirmație. Există o cerință de a lista 15% conform PNRR. Și suntem în situația de a putea ajuta guvernul României să atingă obiectivul de listare a 15% din acțiunile companiei. Deci este în interesul amândurora.
Ce se întâmplă cu orice tranzacție depinde de nivelul pieței. Dacă nu este momentul ideal și constatăm că cererea acționarilor nu este suficientă pentru a le oferi acționarilor o evaluare suficientă pentru pachetul de 15%, este posibil să îl reducem sau poate există o oportunitate chiar de a-l mări.
Dar cred că cifra cheie este de 15%, pentru că există o aliniere între interesele acționarului majoritar și ale noastre.
Păreți să primiți feedback pozitiv de la guvernul român. Care sunt noutățile, în acest sens? S-a schimbat ceva?
Angajamentul pe care l-am avut cu omologii noștri din guvernul român continuă să fie foarte pozitiv. Mesajul pe care îl comunicăm este necesitatea unei IPO de succes. Și cred că găsim sprijin de la omologii noștri.
Ce va face Fondul Proprietatea cu banii din listare?
Aceasta este întrebarea de un miliard de dolari. Avem un istoric foarte bun în ceea ce privește furnizarea de profituri pentru acționarii noștri. Și cred că mare parte din acești bani vor fi folosiți pentru a continua să genereze profituri pentru acționarii noștri. Avem mecanismele de distribuție la locul lor, așa că așteptăm cu nerăbdare să facem răscumpărări. Și cine știe, eventual poate chiar și niște investiții.
Ce fel de investiții?
Vom vedea când vom ajunge acolo. Obiectivul momentan este de a livra o listare de succes a Hidroelectrica. Avem un mandat foarte clar din partea acționarilor noștri: să realizăm listarea companiei. Odată ce avem numerarul, vom merge la acționari pentru aprobarea de a distribui numerarul în modul cel mai adecvat.
Referitor la listarea Salrom, ce pachet doriți să listați și când?
Salrom este un alt subiect foarte interesant. Fondul Proprietatea deține un pachet de 49% din companie, suntem dispuși să listăm toți cei 49%.
Nu progresează atât de repede pe cât ne-am fi dorit, pentru că au fost foarte multe schimbări în cadrul companiei în sine și în ministerul Economiei, evident. Și acesta este unul dintre factorii pe care i-am subliniat continuu în ceea ce privește guvernanța corporativă: compania are nevoie de continuitate în management pentru a putea livra orice plan, indiferent că este listarea sau altceva.
Poate că nu progresează atât de repede pe cât ne-am fi dorit. Avem aprobarea acționarilor pentru listarea companiei, am ales consilierii însărcinați cu acest proces, continuăm să discutăm cu diverse părți interesate pe parcurs. Când exact se va concretiza listarea nu pot spune, din păcate. Dar nu este ceva ce am uitat.