GRAFIC. Evoluția ratei dobânzii de politică monetară din 2019 încoace. Cum se compară România cu țările din regiune?

Cu o rată a dobânzii de 3,75% pe an, România se situează undeva la jumătatea graficului care prezintă o parte a tabloului mondial pe această temă, întocmit de echipa de cercetători a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Merită menționat, în acest context, un aspect important legat de situația țării noastre: în România aproximativ 80% dintre creditele ipotecare au o dobândă variabilă.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât în această lună majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,75% pe an, de la 3% pe an. BNR estimează că rata anuală a inflației își va accentua creșterea în perioada următoare și va coborî la niveluri de o cifră doar în semestrul II 2023. Dobânzile la împrumuturi au crescut constant.

Unii economiștii au criticat Banca Națională, după majorarea de la 3% la 3,75%, deși analiștii se așteptau la o creștere de un punct procentual, în contextul accelerării puternice a inflației. Economistul Cristian Păun a declarat pentru Economedia că Banca Națională susține politica de inflație mare a Guvernului și nu face decât să prelungească inflația, prin faptul că nu majorează mai agresiv dobânzile.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Amintim, aprilie a marcat un nou record al inflației: creșterea din ultima lună de 3,74% depășește chiar și creșterea acumulată pe întreg parcursul anului 2020 (2,1%). Mai multe detalii AICI

Cum au acționat marile economii ale lumii și cum se plasează România în tabloul global?

“Pentru temperarea presiunilor inflaționiste băncile centrale din regiune au majorat semnificativ rata dobânzii de politică monetară. FED a implementat creșteri mai moderate, pe când Zona Euro rămâne deocamdată în așteptare”, sintetizează echipa de economiști.

“Direcția urmată de BNR pentru temperarea presiunilor inflaționiste este similară mai mult cu măsurile luate de băncile centrale din regiune, precum Cehia, Ungaria sau Polonia, care au implementat creșteri semnificative ale ratei dobânzii de politică monetară, în contrast cu băncile centrale mari, precum BCE sau FED care au avut reacții mai moderate sau nici nu au reacționat deocamdată la contextul actual”, menționează economiștii.

Totuși, țările din regiune au acționat mai agresiv decât România: Polonia a ajuns la o rată a dobânzii de 5,25%, Ungaria la 5,4%, Cehia, la 5,75%.

Explicații pentru strategia BNR: În România, aproximativ 80% dintre creditele ipotecare au o dobândă variabilă.

BNR a reacționat la evoluția condițiilor economice din țară, explică, pentru Economedia, reprezentanții echipei Romanian Economic Impact Monitor, proiect care are în componență și un membru al Consiliului de administraţie al Băncii Naționale.

“La începutul pandemiei, și mai ales în contextul lockdown-ului, BNR a redus dobânda de referință, iar la apariția presiunilor inflaționiste a recurs la o majorare semnificativă a acesteia. Totuși, comparativ cu țările din regiune, România a urmat o politică mai precaută și graduală a modificării ratei dobânzii de politică monetară, creșterile ultimelor luni fiind mai puțin agresive, și mai mult graduale față de creșterile bruște din Polonia, Cehia sau Ungaria”, spun cercetătorii din echipa Romanian Economic Impact Monitor.

“Această strategie poate fi explicată în mare parte prin prisma contextului specific României: în România aproximativ 80% dintre creditele ipotecare au o dobândă variabilă. Astfel, orice majorare a dobânzii de referință are un impact negativ asupra populației prin creșterea costurilor creditelor. Din această perspectivă, BNR încearcă să tempereze acest impact negativ prin creșteri mai graduale decât celelalte bănci centrale din țările din regiune, în care majoritatea creditelor populației au o componentă de dobândă fixă, nefiind astfel afectate direct și pe termen scurt de creșterea dobânzilor băncilor centrale”, menționează echipa FSEGA.

Economiștii mai menționează că, pe lângă faptul că dobânda băncilor centrale are un impact asupra costului creditelor, acesta influențează și dobânzile depozitelor oferite populației de către bănci prin creșterea acestor randamente, contribuind astfel la conservarea valorii depozitelor și într-un context inflaționist.

Indicele ROBOR, creșteri constante

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut marţi la 5,97% pe an, de la 5,95% anterior, un nivel similar fiind înregistrat în data de 11 februarie 2013, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României (BNR) și citate de Agerpres. La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 6,13% pe an, de la 6,12% pe an, în ziua precedentă, iar ROBOR la 12 luni s-a majorat la 6,32% pe an, de la 6,31% pe an luni.

Ce se întâmplă în Europa/ zona euro?

Economiștii de la UBB estimează că și BCE va recurge la creștera, moderată, a dobânzii de referință.

“Pe lângă aceste efecte pozitive și negative, trebuie subliniat faptul că majorarea dobânzii de politică monetară reprezintă cea mai eficientă modalitate prin care băncile centrale pot gestiona o inflație în creștere, având un impact atât asupra dobânzii creditelor, cât și asupra dobânzii depozitelor bancare. Astfel, echipa noastră se așteaptă că BCE va recurge la instrumente similare, implementând probabil o creștere mai moderată a dobânzii de referință în a doua parte a acestui an”, transmite Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.

Mai menționăm că rata anuală a inflaţiei în zona euro şi-a continuat creşterea în luna mai, ajungând la un maxim istoric de 8,1%, în condiţiile în care războiul din Ucraina a provocat o explozie a preţurilor la energie şi alimente, potrivit datelor AFP, citate de Agerpres.

În încercarea de a ţine sub control inflaţia, atât preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, cât şi economistul şef al BCE, Philip Lane au lăsat să se înţeleagă că instituţia de la Frankfurt va majora dobânda de bază, cel mai probabil cu câte 25 de puncte de bază, la reuniunile de politică monetară din lunile iulie şi septembrie.

Însă acum există oficiali de la BCE şi economişti care se întreabă dacă aceste majorări vor fi suficiente, mai ales având în vedere că inflaţia de bază nu dă semne de încetinire.