Foto: Pexels.com
Rata anuală a inflației a urcat la 13,8% în luna aprilie a acestui an, cele mai mari scumpiri fiind înregistrate la gaze (85%), potrivit Institutului Național de Statistică (INS). În condițiile în care statul este principalul acționar al produselor din domeniul energetic, economiștii trag un semnal de alarmă și afirmă că statul este cel mai mare câștigător de pe urma inflației. Economistul Bogdan Glăvan a declarat că statul obține mulți bani din aceste scumpiri: „Inflația aduce trei sferturi din creșterea încasărilor bugetare. Trei sferturi, din care abia un sfert este creștere economică reală. Nu e clar că guvernul câștigă de pe urma inflației?”. Economistul Cristian Păun susține că, dacă Guvernul nu își reduce cheltuielile, alternative nu prea mai sunt pentru a diminua inflația. El afirmă, de asemenea, că Banca Națională nu face decât să prelungească inflația, prin faptul că nu majorează mai agresiv dobânzile.
Pe lângă prețurile mari la gaze, în topul scumpirilor se numără cartofii, de 41% și la energie electrică, de 40%. Creșterea prețurilor vine în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 16,35%, mărfurile alimentare cu 13,54%, iar serviciile cu 7,11%, față de aprilie 2021, potrivit datelor comunicate de Statistică.
„Rata comunicată de INS este o medie. În cadrul ei, cele mai mari scumpiri au fost la produsele din domeniul energetic, unde statul este principalul acționar. Statul este cel mai mare câștigător și acest lucru se poate vedea atât din faptul că produce și vinde bunurile care s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, cât și din execuția bugetară. Dacă ne uităm pe execuția bugetară, veniturile au crescut cu 21,3% față de prima perioadă a trimestrului trecut, însă pe fondul unei creșteri economice inexistente. Nu știm creșterea economică, dar dacă ne uităm la ce s-a întâmplat cu producția industrială, vedem predicțiile sau estimările diverselor instituții și că această creștere economică a fost cu totul minoră”, a declarat economistul Bogdan Glăvan, pentru Economedia.
Astfel, cea mai mare parte din încasări a venit din mărirea de prețuri, adică din PIB-ul nominal, nu din creșterea vânzărilor sau a cantității de bunuri vândute, mai spune Bogdan Glăvan.
„Fie că ne uităm la faptul că statul este proprietar pe bunurile care s-au scumpit cel mai mult, fie că ne uităm la execuția bugetară vedem același lucru: statul câștigă mulți bani din aceste scumpiri. Este principalul beneficiar”, precizează acesta.
Cât de mulți bani ar putea câștiga statul? Nu putem spune exact, însă economistul a făcut o scurtă analiză a acestor câștiguri de pe urma inflației.
„21,3% au crescut veniturile totale, 21,8% sunt venituri fiscale, la acestea ne raportam. Statul colectează din taxe cu 21,8% mai mult față de anul trecut, însă producția nu a crescut decât în mică măsură. Cea mai mare parte din creștere vine din inflație. Dacă ne uităm la cifrele acestea, vedem că este o diferență de 9,5 miliarde lei față de primul trimestru al anului trecut. Cea mai mare parte din cele 9,5 miliarde lei sunt provenite din inflație, taxe care au ajuns la buget pentru că prețurile au crescut”, spune el.
Bogdan Glăvan este astfel de părere că principalul motiv pentru care statul nu dorește să oprească inflația este „fiindcă le aduce bani, fiindcă așa pot întreține clientela politică, fiindcă așa pot împărți bani la primarii fideli, fiindcă doar cu impozitarea ascunsă prin inflație pot menține statul nereformat”.
Și economistul Cristian Păun susține că statul nu are interesul de a lua măsuri pentru reducerea inflației, deoarece câștigă de pe urma acesteia. „Interesul lor este să încaseze cât mai mult, pentru că ei au de tocat bani. Tund veniturile noastre în loc de taxare. În loc să crească taxele, ei țin inflația sus. Îi ajută și politica monetară”, spune el, pentru Economedia.
Prin plafonarea prețurilor la energie, statul nu a combătut inflația
De asemenea, Bogdan Glăvan este de părere că statul nu a reușit să combată inflația nici prin măsura de plafonare a prețurilor la gaze și energie, măsură care teoretic a fost aplicată tocmai în acest sens.
„Guvernul a stabilit anul trecut și în acest an plafonarea prețului la energie, deși multă lume spune că a fost o măsură prin care s-a combătut inflația. Nu este deloc așa pentru că plafonarea s-a produs la un nivel foarte ridicat – dublu sau triplu față de prețurile vechi la curent, la gaze naturale”, spune Glăvan.
Potrivit economistului, Guvernul a mimat că plafonează prețurile, că le îngheață. A pus un plafon foarte sus, iar prețurile au crescut tocmai din acest motiv. Astfel, statul nu a reușit să combată inflația nici prin această măsură.
Ce soluții mai are statul pentru calmarea inflației?
USR a solicitat miercuri Guvernului să scadă, în regim de urgență, TVA de la 19% la 5% la carburanți și energie. Însă nici aceasta nu ar fi o soluție, în acest moment, spun economiștii.
„Nu este o idee foarte bună să dezechilibrăm bugetul și mai mult în această perioadă. România este deja în procedură de deficit excesiv, orice scădere de taxe va trebui aprobată de Comisia Europeană. În plus, ai dobânzi foarte mari și dacă crești deficitul prin scăderi de taxe te vei împrumuta la dobânzi din ce în ce mai mari și greu de suportat. Cu reducerea de taxe am pierdut trenul. Ar fi prociclică o astfel de măsură cu ce situație bugetară avem”, spune economistul Cristian Păun.
În plus, economistul susține că inflația va continua să accelereze, deoarece s-a scumpit producția în fabrici. „Inflația la prețurile de producție e deja la 50%. Nu ai cum să ai prețurile de consum la 15% când costurile de producție, care sunt în proporție de 40% din costurile tale totale, au crescut cu 50%”, spune el.
De ce BNR a mărit dobânda sub așteptările economiștilor?
BNR a majorat marți dobânda cheie de la 3% la 3,75%, sub așteptările economiștilor, care anticipau o creștere de un punct procentual, după cum a scris Economedia aici. În acest sens, economiștii au reacționat și s-au întrebat de ce BNR a făcut acest lucru, având în vedere că rata inflației în România a ajuns la două cifre, iar țara noastră are cea mai mică dobândă cheie din regiune, în ciuda celor mai mari costuri de împrumut ale statului.
„Rata inflației era cunoscută de ieri (alaltăieri, n.r.) la BNR. Se știa că prețurile de consum au sărit cu 3,7% într-o lună! – peste așteptări. În fața acestei realități cum reacționat BNR? A mărit rata dobânzii sub așteptări. În Cehia rata inflației este 14,2%, practic egală cu a noastră. Știți cât are dobânda Banca Cehiei? 5,75%. Adică cu 2 puncte procentuale mai mare decât BNR. În Polonia rata inflației este 12,3%, ceva mai mică decât a noastră. Cât are dobânda Banca Poloniei? 5,25%, adică cu 1,5 pp. mai mare decât a BNR-ului. M-am uitat să văd cele mai recente statistici privind dobânzile din Polonia. Dobânda efectivă la credite de nevoi personale este 12,8%. La noi, dacă ne uităm la ING, este doar 8,7%. La creditele ipotecare, la fel, dobânda e mai mare la ei. Polonia, Cehia, Ungaria luptă mai convingător contra inflației, România nu”, spune Bogdan Glăvan.
Și economistul Cristian Păun afirmă că Banca Națională susține această politică de inflație mare a Guvernului, prin faptul că nu majorează mai agresiv dobânda cheie.
„BNR trebuia să vină cu o creștere substanțială a dobânzii de intervenție. Dobândă de referință de 3,75% versus inflația de 13% înseamnă că ceva nu este în regulă. BNR nu face decât să prelungească inflația din România, să prelungească această situație în care suntem tunși de venituri prin inflație”, spune Păun.
Goldman Sachs, una dintre cele mai mari companii de holding bancar din lume, se aștepta ca Banca Națională a României (BNR) să ducă dobânda cheie până la nivelul maxim de 6,5%, cu un punct procentual mai sus decât în prognoza anterioară, pentru a combate efectele inflației ridicate.
După izbucnirea conflictului, instituția a ridicat prognoza și a estimat o dobândă cheie de 6% în Ungaria, 5,75% în Polonia și 5,50% în Republica Cehă și România și a susținut că riscurile din jurul acestor previziuni au fost înclinate spre sus.
Însă Banca susține că inflația din economiile ECE-4 (Polonia, Ungaria, Republica Cehă și România) continuă să stabilească noi maxime multianuale, războiul Rusia-Ucraina adăugând presiuni suplimentare asupra inflației din ECE. Deși previziunile Goldman Sachs privind inflația din Europa Centrală și de Est erau semnificativ mai mari decât ale celorlaltor actori din piață, înainte de invazie, iar banca le-a crescut și mai mult după invazie, inflația a fost totuși puțin mai mare decât Goldman Sachs s-a așteptat de la începutul conflictului.
Astfel, inflația totală a crescut la 12,3% pe an în Polonia, 8,5% pe an în Ungaria (unde rata mai scăzută a inflației reflectă în principal o înghețare a prețurilor la benzină), 12,7% pe an în Republica Cehă și 10,2% pe an în România.
O parte din surpriză s-a datorat contribuțiilor (chiar) mai mari din partea scumpirilor mai mari la energie și alimente, arată instituția. Mai important, există, de asemenea, dovezi tot mai mari ale unei extinderi a presiunilor prețurilor în ECE și așteptările inflaționiste – atât ale gospodăriilor, cât și ale piețelor financiare – sunt în creștere bruscă.
Pentru România, Goldman Sachs se aștepta la o înăsprire suplimentară prin coridorul ratei BNR, ceea ce implică necesitatea unei rate de politică monetară mai scăzută.