GRAFIC Evoluția lunară a inflației în ultimii doi ani. Creșterea din ultima lună o depășește pe cea acumulată pe întreg parcursul anului 2020/ Cercetători în Economie: Majorarea va trebui să încetinească până la sfârșitul anului. Politica fiscală greșită din ultimii ani a României nu prea mai oferă spațiu de manevră

Puncte cheie

cumparaturi, cos cumparaturi, magazin

Aprilie a marcat un nou record al inflației: creșterea din ultima lună de 3,74% depășește chiar și creșterea acumulată pe întreg parcursul anului 2020 (2,1%), sintetizează echipa de cercetători a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor și prezintă evoluția indicatorului în ultimii doi ani. În 2022, după trecerea de pragul de 10% în martie, luna următoare am ajuns deja la o rată anuală a inflației de 13,8%. Creșterea acesteia va trebui să încetinească până la sfârșitul anului, anticipează reprezentanții echipei de monitorizare economică. Într-o analiză realizată pentru Economedia, aceștia sintetizează cauzele care ne-au adus aici, subliniază că nu facem notă distinctă de celelalte țări din Europa în ceea ce privește lupta cu inflația, dar nu se feresc să menționeze că politica fiscală greșită din ultimii ani a României nu prea mai oferă spațiu de manevră guvernului pentru a lua măsuri fiscale care ar avea un efect direct de reducere a nivelului prețurilor.

Graficul evoluției inflației surprinde săgeata spectaculoasă din aprilie:

 

Doar în luna aprilie, inflația a crescut cu 3,74%, ajungând la 7,9% de la începutul acestui an, amintesc economiștii. Rata anuală a inflației în luna aprilie 2022 (comparativ cu luna aprilie 2021) a ajuns la un nivel record de 13,8%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (mai 2021 – aprilie 2022) față de precedentele 12 luni (mai 2020 – aprilie 2021) este de 7,4%.

Într-un singur an, prețurile produselor nealimentare au crescut cu 16,35%, ale produselor alimentare cu 13,54%, respectiv ale serviciilor cu 7,11%. Dintre alimente, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, prețul făinii a crescut cu 26,7%, al pâinii cu 20,3%, al cartofilor cu 41,84%. Dintre produsele nealimentare, prețurile la energie au fost principalele surse de creștere: gazele naturale au crescut cu 85,27%, energia electrică 18,8%, iar combustibilii 35,7%, sintetizează cercetătorii.

Topul scumpirilor poate fi consultat AICI

Cauzele

În ceea ce privește cauzele… “Un factor major îl reprezintă creșterea prețurilor pe piața energetică… ceea ce are ulterior un efect asupra tuturor sectoarelor economiei, firmele fiind și ele nevoite să încorporeze aceste creșteri în prețurile lor”, adaugă Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.

Economiștii subliniază că inflația a crescut treptat în ultima perioadă, nu doar în România, ci și la nivel mondial, iar cauzele sunt multiple și au efecte în lanț. “Măsurile luate în anii precedenți pentru combaterea pandemiei la nivel mondial au avut și ele un efect inflaționist puternic. După o scădere drastică în 2020, cererea agregată a revenit surprinzător de repede, datorită creșterii cheltuielilor bugetare. Această tendință a fost alimentată constant și de politicile monetare ale băncilor centrale mari ale lumii. Consecința acestei situații a fost că oferta nu s-a putut adapta la cererea revenită brusc, pe măsură ce au apărut sincope în lanțurile globale de aprovizionare, iar în această perioadă nu s-au realizat investițiile care să facă posibilă o creștere a ofertei. Înainte de izbucnirea războiului, aceștia erau cei mai importanți factori care au avut deja un efect inflaționist puternic. Așadar, războiul a izbucnit în această perioadă deja dificilă din punct de vedere economic. Din cauza acestui război, alte fenomene globale au dus la înrăutățirea situației. Vorbim mai ales despre explozia prețurilor energiei sau ale produselor agricole. Toate aceste efecte au condus la inflația pe care o vedem acum și încă nu am ajuns la capătul acestui drum. Criza energetică va persista cel mai probabil până la sfârșitul acestui an, fiindcă, cel mai probabil, producția va continua să fie mai scăzută decât cererea. Pe lângă aceste aspecte, trebuie avut în vedere și faptul că în această perioadă „vom deconta” și injecțiile de bani în piețe și dobânzile de politică monetară extrem de scăzute ale anilor anteriori”, anticipează reprezentanții echipei de cercetători care lucrează la Romanian Economic Monitor.

Aceștia se așteaptă la unele măsuri fiscale din partea guvernului în perioada următoare. Dar posibilitățile sunt limitate.

“În ultima perioadă, Banca Națională a României a crescut treptat rata dobânzii monetare, dar și guvernul ar trebui să ia în calcul diferite măsuri fiscale. Însă spațiul de manevră este destul de îngust. Ca urmare a acestor intervenții, creșterea inflației ar trebui să încetinească până la sfârșitul acestui an”, transmite echipa de cercetare.

Ce măsuri pot fi luate?

“În teorie, atunci când există un scenariu de stagflație (stagnare a activității economice, cuplată cu o rată a inflației ridicată), băncile centrale ar trebui să majoreze dobânda monetară, ceea ce se și întâmplă în România, iar guvernul ar trebui să reducă taxele și impozitele, pentru a reporni creșterea economică. În contextul actual al României, din păcate reducerea diferitelor taxe ar pune o presiune și mai mare asupra bugetului statului, care în condițiile actuale va avea în acest an un deficit de peste 6%. Mai mult, finanțarea deficitului începe să devină din ce în ce mai scumpă: acum câteva zile Ministerul Finanţelor s-a împrumutat deja la o dobândă de 7,93%, în condițiile în care la finalul lunii noiembrie a anului trecut aceste dobânzi se situau între 5% şi 5,6%”, amintește Rácz Béla-Gergely, lector universitar la UBB-FSEGA, membru al proiectului.

“Din păcate, politica fiscală greșită din ultimii ani a României de a menține în continuu un deficit bugetar nu prea mai oferă spațiu de manevră guvernului de a lua măsuri fiscale care ar avea un efect direct de reducere a nivelului prețurilor. În acest context, guvernul va trebui totuși să ofere un sprijin cel puțin acelui segment al populației care este cel mai vulnerabil din punct de vedere economic și cel mai afectat de creșterea prețurilor. Acest sprijin poate fi realizat prin creșterea cheltuielilor sociale din partea autorităților“, menționează Rácz Béla-Gergely.

Prognoza BNR pentru acest an a sărit de la 9,6% la 12,5% 

Amintim că Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 12,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 6,7% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate joi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citate Agerpres.

BNR estima în februarie 2022 o inflaţie de 9,6% pentru finalul acestui an şi de 3,2% pentru 2023.

Conform BNR, pe termen mediu presiunile inflaţioniste asociate costurilor de producţie sunt anticipate a se diminua gradual, dar efectele acestora vor persista pe o perioada de 12 luni la nivelul ratei anuale a inflaţiei IPC.

Potrivit prezentării, BNR se aşteaptă la accelerarea anticipată a ratei anuale a inflaţiei IPC până în iunie, în condiţiile presiunilor din partea costurilor de producţie, exacerbate recent de invazia Rusiei în Ucraina. Banca Centrală menţionează că aceasta este previzionat a fi urmată de o decelerare graduală, întreruptă doar temporar în trimestrul II din 2023, la ieşirea în vigoare a măsurilor de plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale. În contextul evoluţiilor adverse asociate războiului din Ucraina, nu sunt excluse reconfigurări substanţiale ale coordonatelor scenariului de bază.

Mesajul cu ceai de tei și calm al guvernatorului 

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a îndemnat, joi, la calm, vorbind despre „discuțiile care nu se mai termină cu inflația și exagerările”, spunând că ar trebui „să mai bem câte un ceai de tei”. Declarațiile sale vin în contextul în care inflația a ajuns în aprilie la aproape 14%, cel mai mare nivel din ultimii 17 ani, iar dobânzile sunt la maximul ultimului deceniu.

Prețurile la energie s-au transmis în cotațiile produselor agroalimentare pe canalul costurilor cu transportul, îngrășăminte și furaje, dar și pe un fundal de început de panică. De aceea nu ne strică ceva mai multă calmitate. Agitația este caracteristică perioadelor de criză, e de înțeles. Dar eu cred că autoritățile asta trebuie să transmită, mai calm. Am înțeles și eu mesajul, mai bem câte un ceai de tei. Eu l-am băut cu Eugen Rădulescu (director în BNR, n.r.). Este un sfat bun, pentru că și acest canal psiho-social al anticipațiilor, discuțiile care nu se mai termină cu inflația și exagerările sunt specifice, dar nu fac bine”, a declarat Mugur Isărescu, joi, la conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației – mai 2022. Guvernatorul a fost ulterior criticat pentru această referire la ceaiul de tei, în contextul inflației, dar trebuie spus și că declarația lui a venit ca răspuns la îndemnul lui Rareș Bogdan, europarlamentar PNL şi prim-vicepreședinte al partidului. Contextul AICI

Guvernatorul BNR a mai declarat că „putem să ne consolăm” cu faptul că România nu mai are cea mai mare inflație din Europa. „Avem 7-8 țări înaintea nostră, inclusiv din zona euro. Și Bulgaria are inflație mai mare. (…) N-au deficitele fiscale pe care le are Romania”, a afirmat Mugur Isărescu.

Merită totuși menționat că unii economiștii au criticat Banca Națională, după ce săptămâna aceasta a majorat dobânda cheie de la 3% la 3,75%, deși analiștii se așteptau la o creștere de un punct procentual, în contextul accelerării puternice a inflației. Economistul Cristian Păun a declarat pentru Economedia că Banca Națională susține politica de inflație mare a Guvernului și nu face decât să prelungească inflația, prin faptul că nu majorează mai agresiv dobânzile.

Purtătorul de cuvânt al Executivului: “Guvernul a venit deja cu o serie de măsuri”. Dar statisticile europene arată că România a urcat în topul inflației 

La rândul său, și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a ținut să precizeze, recent, că România nu se află printre ţările fruntaşe la capitolul inflaţie, precizând că Executivul a venit deja cu o serie întreagă de măsuri care să sprijine populaţia fără a afecta inflaţia, scrie News.ro.

România nu se mai află de câteva luni în topul țărilor UE cu cea mai ridicată inflație, chiar din februarie anul acesta, când era pe locul 11 în topul statelor membre cu cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei.

De asemenea, Cărbunaru a afirmat miercuri, la finalul şedinţei de Guvern, că ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă afectează statele din Uniunea Europeană.

„România nu se află printre ţările fruntaşe la capitol inflaţie, într-adevăr este afectată, ca şi alte state membre, inclusiv cele din zona euro, dacă veţi urmări statisticile furnizate de Eurostat ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă afectează în măsură diferită, dar destul de mult situaţia din toate statele membre al UE. Guvernul a venit deja cu o serie întreagă de măsuri care să sprijine populaţia fără să alimenteze cumva această zonă legată de inflaţie, o inflaţie generată de efectele economice ale pandemiei, pe de o parte, apoi de criza energiei şi evident de războiul din Ucraina generat de agresiunea militară rusă”, a transmis Cărbunaru.

El a precizat că Guvernul ia măsuri pentru a proteja economia şi gospodăriile oamenilor de efectele economice și a amintit de inițiativa cu “legea speculei” care ar acorda instituţiilor statului român capacitatea de a interveni acolo unde există riscul ca cineva să speculeze o anumită situaţie din piaţă.

În martie, în tabloul Eurostat, România figura cu o rată anuală a inflației de 9,6%, la egalitate cu Slovacia, lista cuprinzând alte opt țări cu procente mai ridicate. Așadar, într-o singură lună, țara noastră a mai urcat două poziții în acest clasament.

Sursa foto: Pixabay

Comentarii

  1. Ahahaha, asa va trebuie, romani prosti!
    Dupa ce o sa creasca taxele si impozitele o sa rad si mai bine, hai platiti pensile speciale politicienilor si militarilor alcoolisti si incompetenti!!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.