Activele fondurilor de pensii – Pilon II şi Pilon III – au trecut de 80 de miliarde de lei, în timp ce contribuţiile anuale depăşesc 10 miliarde de lei, conform datelor prezentate, marţi, într-o videoconferinţă de specialitate, de către Andreea Pipernea, vicepreşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), scrie Agerpres.
„Un lucru foarte important pe care am început să-l constatăm cu toţii este faptul că industria fondurilor de pensii, în această perioadă de stres financiar care s-a tradus la un moment dat în scăderi bursiere de până la 30%, a arătat că modul în care banii sunt investiţi este foarte solid, foarte adaptat contextelor. Anul trecut a arătat randamente de peste 6% în zona Pilonului II, deci undeva de trei ori peste valoarea inflaţiei. Cred că este un lucru foarte important să menţionăm că, într-o perioadă şi într-un an atât de stresant financiar, fondurile de pensii şi-au făcut treaba atât din punct de vedere al randamentelor, dar şi din punct de vedere al comportamentului stabilizator. Sigur, faţă de alte perioade când fondurile de pensii aveau o pondere mai mică în zona bursieră cred că rolul stabilizator s-a văzut mai degrabă. În momentul de faţă, activele fondurilor de pensii – Pilon II şi Pilon III – au trecut de 80 de miliarde de lei, o cifră care este în continuă creştere. Contribuţiile anuale depăşesc 10 miliarde de lei. Este o cifră importantă în contextul pieţei de capital, pentru că dacă ne gândim că un procent aproximativ de 25% din aceste sume se duce regulat către zona de acţiuni, asta înseamnă o lichiditate care vine din partea sistemului de pensii pe baze lunare”, a precizat Pipernea.
Vicepreşedinteşe APAPR a susţinut ideea că fondurile de pensii încep să se uite din ce în ce mai mult şi către pieţele externe din motive de diversificare, dar şi pentru găsirea unor volume şi asigurarea lichidităţii necesare.
„Avem discuţii cu diverşi jucători din piaţă, din zona publică, din zona privată, şi ştim că intenţiile sunt de deschidere a antreprenorilor către piaţa de capital. Dacă ne uităm la acest gap structural între unde sunt majoritatea cumpărătorilor şi unde sunt ca dimensiune cei care poate au intenţia de listare cu siguranţă acesta nu se poate închide decât cu venirea pe piaţă a unor companii foarte mari şi în special din zona statului. Din punct de vedere al fondurilor de pensii, investiţia pe bursa locală devine, de la lună la lună şi de la an la an, din ce în ce mai problematică. Înţeleg tot ceea ce se spune apropo de susţinerea bursei şi de a o creşte, dar avem şi un rol limitativ în lichiditatea ei. Se vede că fondurile de pensii încep să se uite din ce în ce mai mult şi către pieţele de afară. Asta are şi o motivaţie legitimă, de diversificare din punct de vedere al industriilor, dar devine nu doar o chestie voită, ci şi o necesitate pentru găsirea unor volume şi pentru asigurarea lichidităţii necesare”, a punctat Andreea Pipernea.
Reprezentanţi din partea Băncii Naţionale a României (BNR), Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT), Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) au participat, marţi, la videoconferinţa cu tema „Piaţa de Capital – Bursa în anul crizei sanitare şi al incertitudinilor economice”, organizată de Profit.ro.