Sursa foto: Pexels
Corespondența confidențială din interiorul Uber, gigantul american care a revoluționat transportul de persoane la nivel global, dezvăluie metode ilicite pentru cucerirea unor noi piețe, inclusiv în România, dezvăluie Rise Project și The Guardian.
Investigațiile jurnalistice arată cum, deși s-a promovat ca un pionier al revoluției digitale, Uber a apelat la practici vechi ca să obțină favoruri de la politicieni influenți. Corporația a cheltuit sume importante pentru angajarea unei armate de consultanți externi care să pună în funcțiune mașinăria de influență a decidenților politici.
Între 2014 și 2016, reprezentanții Uber s-au întâlnit cu peste 100 de politicieni și decidenți din 17 țări, printre care Emmanuel Macron sau Joe Biden, precum și cu membri ai Parlamentului European și reprezentanți ai Comisiei Europene.
Detaliile apar în proiectul global „The Uber Files”, o scurgere masivă de informații din arhiva corporației. Sunt peste 124.000 de fișiere care includ 83.000 de emailuri, mesaje text și alte documente din perioada 2013-2017. Documentele au fost scurse publicației The Guardian care a cooptat apoi în proiect organizația International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) și parteneri media din 29 de țări. RISE Project este partenerul din România al acestui proiect jurnalistic, care include peste 180 de jurnaliști din întreaga lume.
Documentele consultate de Rise Project arată cum a decurs la noi în țară colaborarea dintre șefii Uber de la București, consultanții externi și demnitarii locali.
În vara lui 2015, la câteva luni după ce Uber începuse să opereze printr-o filială în România, Ionuț Lăcustă – managerul de politici publice pe Europa Centrală și de Est al corporației Uber îi trimite șefului său un email:
“Vestea proastă este că Peter Imre, consilier local și pentru Ungaria, este mai important pentru operațiunea din București decât am crezut inițial. Face lucruri și deschide uși, dar pe termen lung reprezintă potențiale probleme (ego, expunere în presă, agendă proprie, legături informale cu părțile interesate și probabil cu biroul nostru” .
Mark MacGann, șeful său, îi răspunde rapid: “Vreau ca Imre să plece. Fără dubiu”. Acest lucru nu s-a întâmplat. Imre a continuat să colaboreze cu Uber și să câștige mii de euro pe lună.
Jurnaliștii de la Rise precizează că nu au apucat să îl mai contacteze pe Peter Imre, pentru a explica afacerea Uber. Peter Imre, fost director Adevărul Holding și influent consultant local, cu multiple conexiuni politice, a decedat recent, în timpul documentării subiectului.
Documentele arată că Uber a apelat la Peter Imre cel puțin din aprilie 2015, conform unui email intern care descrie prima lui acțiune:
“Întâlnirea cu Ioan Rus, ministrul Transporturilor, a fost facilitată de noul consultant (…) fiind anunțată în mai puțin de 24 de ore; întâlnirea a decurs bine, Ministerul Transporturilor a promis sprijin cu legislația și a facilitat o întâlnire cu secretarul de stat responsabil cu elaborarea legislației.”
Contactat de RISE Project, Ioan Rus a declarat: “Păi nu știu (râde), habar nu am, deci nu știu. Nici nu s-a întâmplat nimic, dacă or fi fost vreodată la mine, oi fi fost amabil cu ei, da salut. (…) Nu știu, chiar nu știu, deci nu mă interesează subiectul.”
Reprezentanții Uber s-au mai întâlnit în acea lună cu alți doi demnitari, iar în dreptul fiecăruia a fost menționat rezultatul întâlnirii.
În România, Nicoleta Diaconu Schroeder a ajuns director general al Uber România, cea care-l angajase pe Peter Imre:
„(…) este un prieten al ei, a venit recomandat prin intermediul familiei, (…) și care (prin acțiunile sale) prezintă un risc major de a se încadra în definiția penală românească foarte largă a „traficului de influență”>>, scria Lăcustă într-un email
Nicoleta Diaconu ajunsese director general al Uber România în 2015, în timp ce tatăl ei, Gelu Diaconu, conducea Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Reprezentanții Uber s-au întâlnit în România cu șeful Fiscului și al Consiliului Concurenței.
Investigația integrală AICI