Sursa: Consiliul Fiscal
Pentru anul 2022 prognozele inițiale ale Comisiei Europene, a Fondului Monetar Internațional și BERD vizau o creștere economică peste potențial a României, ce urma să accentueze excesul de cerere internă. Schimbarea majoră a acestor proiecții se produce în urma declanșării războiului din Ucraina, creșterea economică fiind redusă de la valori de aproximativ 4,5% la unele apropiate de 2,5%, subliniază raportul anual al Consiliului Fiscal, aprobat în 27 iulie
Din perspectiva ritmului de creștere economică pentru România, CE anticipează în prognoza de vară un avans de 3,9% în 2022 – peste prognoza FMI de +2,2% – urmată de o decelerare a ritmului la +2,9% în anul următor (+3,4% în proiecția FMI).
Factorii determinanți ai traiectoriei ascendente a PIB în următorii doi ani sunt prevăzuți a fi consumul privat și formarea brută de capital fix, avansul investițiilor fiind sprijinit și de anticipata absorbție a fondurilor alocate de CE atât prin cadrul financiar multianual, cât și prin PNRR, notează Consiliul Fiscal.
“Exportul net este anticipat a avea o contribuție negativă la creșterea economică și urmează a determina o lărgire suplimentară a deficitului contului curent al Balanței de Plăți, cu toată influența pozitivă estimată a fondurilor europene și a alocărilor din cadrul NGEU, pe fondul unui climat extern nefavorabil reprezentat, în principal, de o cerere externă în reducere, cu efect mai pregnant asupra exporturilor decât a importurilor”, arată raportul.
Specialiștii prognozează că inflația ridicată va reduce puterea de cumpărare a gospodăriilor, iar, pe de altă parte, măsurile guvernamentale sunt anticipate a contribui la o creștere moderată a cererii interne. “Creșterea dobânzilor și efectul incertitudinii pot fi supracompensate de evoluția investițiilor din resurse europene (bugetul multianual și PNRR). Evoluțiile economice sunt dependente de influențele negative ale conflictului armat din Ucraina – ce depind în mod esențial de durata și consecințele războiului –, de evoluția schimburilor comerciale globale. Un impact pozitiv ar putea avea relocarea unor investiții/ capacități de producție din Rusia și Ucraina, precum și integrarea pe piața muncii a unei părți a refugiaților din Ucraina”, notează specialiștii Consiliului Fiscal.
Pentru anul 2022 prognozele inițiale ale CE, FMI și BERD vizau o creștere economică peste potențial a României, ce urma să accentueze excesul de cerere internă. Schimbarea majoră a acestor proiecții se produce în urma declanșării războiului din Ucraina, creșterea economică fiind redusă de la valori de aproximativ 4,5% la unele apropiate de 2,5%. Declanșarea războiului a re-fracturat lanțuri de aprovizionare și producție, ce prezentau deja disfuncții, și a accentuat presiunea în sensul creșterii prețurilor la materii prime – energetice, alimentare, pentru unele metale – majorând, totodată incertitudinea privind evoluțiile viitoare
“Efectul asupra economiei românești este estimat a fi semnificativ, în ciuda unui indice de vulnerabilitate mai redus, determinat de legături comerciale și de aprovizionare/producție slabe cu statele implicate în război și a unei expuneri financiare cvasi-inexistente vis-a-vis de sistemele financiare ale Ucrainei și Rusiei”, arată raportul menționat.
Datele privind evoluția PIB în primul trimestru din 2022 indică o creștere de aproape 6,6% al economiei (primul trimestru din 2022 raportat la trimestrul similar de anul trecut), ce ar putea fi un factor de revizuire a creșterii economice estimate în sens ascendent, în ipoteza unei evoluții normale în restul anului 2022. Pe de altă parte, condițiile de finanțare la nivel global sunt în deteriorare rapidă, în principal din cauza întăririi politicilor monetare în principalele jurisdicții, ca răspuns la recrudescența inflației. Aceasta ar putea determina reducerea volumelor de finanțare, creștere primelor de risc și a dobânzilor, pe fondul majorării aversiunii față de risc a investitorilor, toate cu un impact amplificat în cazul țărilor emergente. În condițiile unor deficite gemene (deficit de cont curent al balanței de plăți și deficit fiscal) apropiate de nivelul de 7% din PIB în 2021, economia României este deosebit de vulnerabilă la schimbări în atitudinea finanțatorilor reflectate de piețele financiare. Interacțiunea complexă dintre aceste șocuri pozitive – o inerție pozitivă încă existentă în economia românească – cu cele negative – reprezentate de consecințele războiului din Ucraina asupra piețelor de materii prime, precum și înrăutățirea previzibilă a condițiilor de finanțare către finalul anului curent – cresc foarte mult incertitudinea asociată prognozelor.
În ceea ce privește evoluția PIB nominal valoarea acestuia prognozată pentru anul 2022 va marca un plus substanțial în raport cu anul trecut, revizuirea ascendentă a creșterii economice reale – ca urmare a datelor foarte bune din T1 2022 – fiind augmentată de o evoluție mult mai alertă a prețurilor din economie – măsurate prin intermediul deflatorului PIB.