sursa foto: Pexels
Cartofii, varza și țelina de la producătorii români vor ajunge mai târziu pe piață, în acest an, din cauza temperaturilor scăzute care au afectat culturile. Iar dacă celebrele mere de Voinești probabil au scăpat de vremea neobișnuit de rece din această perioadă a anului, florile de piersic nu au scăpat. O situație critică este și pentru producătorii de miere, după ce salcâmul a fost calamitat.
„Desaga cu Legume”, brand care reunește doi producători locali din Cluj, vinde mai ales legume, dar și produse la borcan. Cei doi mici producători cu grădini în localități din județ (Gherla și Jucu) spun că lucrează cu câteva restaurante din Cluj, dar și cu un lanț de supermarketuri, vând în piețe, târguri, fac livrări la domiciliu și anul trecut au investit chiar și într-o rulotă mobilă. Și-au extins adică activitatea pe cât de multe platfome disponibile, dar, chiar și așa, munca pentru supraviețuire din agricultură rămâne una dificilă. Iar în acest sezon nici vremea nu a fost de ajutor.
„Avem deja întârzieri la salata verde, de exemplu, la culturile principale. Noi lucrăm și în solarii, în solarii neîncălzite, nu am putut planta castraveții; în alți ani aveam producție, acum suntem abia la faza de răsad. Sunt multe culturi întârziate, ar trebui să ne reprofilăm pe culturi foarte târzii. Vara vine mai târziu acum și avem toamnă lungă. Ne străduim să ne descurcăm. În perioada Paștelui ar trebui să avem verdețuri, usturoi, ceapă, ridchi, leurdă, dar acum suntem cam la jumătate dintre produse, ca disponibilitate”, ne spune un reprezentant al „Desăgii”, din familia Cozea.
Întârzierea e de aproximativ o lună în ceea ce privește culturile principale, cele de pus în pâmânt și în solarii, iar în ceea ce privește munca în câmp deschis se poate vorbi de un decalaj de aproape două luni față de sezoanele bune. Cauzele: temperaturile scăzute, dar și ploile.
„Dacă vremea nu e potrivită, nu se poate pregăti terenul, nu se poate semăna, planta. Anul trecut am început să plantăm la început de iunie. Am semănat un pic mai târziu, am preferat să facem așa decât să riscăm să rămânem fără culturi, din cauza ploilor, grindinei”, explică agricultorii.
Cartofi românești vom vedea pe piață abia în luna iunie, deși în mod normal producătorii ieșeau cu cartofi noi încă din 20 mai. „O să întârzie cartofii. Probabil o să iasă câțiva producători și în mai, cei care i-au avut acoperiți cu folie, dar un procent foarte mic”, spune un reprezentant al Agrocom Legume Viișoara, o societate cooperativă de lângă Cluj.
„Sunt unele culturi afectate, legume întârziate cum ar fi varza, gulia, conopida. A fost numai frig și umezeală. Semințele au nevoie de o anumită temperatură să germineze, dacă nu au temperatura optimă nu germinează. Noi nu am avut decât două săptămâni de vreme caldă. Culturiile din solarii stau mai bine: spanac, usturoiul, ceapa verde și salata”, afirmă și Ioan Jivu, unul dintre cei mai mari legumicultori din județul Timiș.
Reprezentanții Legume de Vidra, o cooperativă formată din câteva familii de legumicultori din județul Ilfov, precizează că vremea nu a avut impact asupra celor care au plantat în spații protejate, în solarii. În schimb, producătorii de tomate, castraveți, ardei gras și vânătă au fost afectați.
Totuși, producătorii de legume sunt optimiști și speră ca vremea să își revină și să salveze recoltele. „Dacă se va încălzi și vremea va fi potrivnică, s-ar putea să se remedieze, să fie o producție satisfăcătoare”, spune reprezentantul Agrocom Legume Viișoara.
Să se aștepte cumpărătorii la creșteri de prețuri? Micii producători din Cluj spun că, cel mai probabil, nu își vor permite să treacă aceste întârzieri în listele de prețuri. „În mod normal, într-o situație normală, acum câțiva ani, așa s-ar fi procedat. Acum, cu pandemia, cu această criză, cu oferta de supermarket cu produse foarte ieftine, nu cred că vom putea să punem în prețuri aceste întârzieri și pagube”, e concluzia fondatorului „Desăgii”.
Cât despre fructe, probabil vom mânca cireșe de mai, iar caișii și perele au scăpat și ele, potrivit agricultorului Ioan Jivu din Timiș.
De asemenea, celebrele mere de Voinești nu au fost afectate deloc de vreme, în momentul acesta, spune Ion Oprea, pomicultor din bazinul Voinești. „În bazinul pomicol Voinești nu prea au fost afectate. Ținând cont că am avut câteva zile, dar cu perioade scurte de 2-3 ore de brumă, dimineața, posibil să fi afectat cireșul și prunul, dar un procent foarte mic”, susține pomicultorul.
Premisele sunt bune, deocamdată, spune acesta, dar până la toamnă e cale lungă.
În schimb, salcâmul este compromis, pentru al doilea an la rând, ceea ce va afecta și mierea românească. Asta pentru că salcâmul este o specie foarte sensibilă, nu este aclimatizată 100% la clima României și orice temperaturi scăzute îl afectează.
„Estimarea noastră actuală, din datele pe care le avem din diferite zone ale țări, este că există o calamitare de 30-40% a salcâmului în România”, spune Ioan Fetea, președintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA).
În plus, albinele au ieșit din iarnă slăbite, după o toamnă care nu le-a fost prea favorabilă și un sezon rece în care au fost hrănite cu hrană sintetică și siropuri. Acest lucru i-a costat și pe apicultori sume importante.
„Familiile de albine au ieșit slăbite din iarnă, nu sunt dezvoltate. Chiar dacă salcâmul ar fi de nota 10, albinele nu sunt dezvoltate și nu l-ar putea valorifica”, mai spune Fetea.
În plus, pe lângă florile unor pomi fructiferi, a fost afectată și rapița, care deja a înflorit în unele zone ale țării.
„Așteptăm să vedem ce se întâmplă și cu teiul, cu floarea soarelui, cu culesul de munte sau de toamnă care mai ajută puțin producția de miere la albine”, afirmă Fetea.
Va crește prețul mierii? Cel mai probabil nu, spune reprezentantul asociației. Asta pentru că apicultorii din România se confruntă cu o problemă sensibilă. Pe de o parte, dacă este miere multă, este supraproducție, iar prețurile scad. În schimb, dacă este sub-producție, prețurile tot nu cresc, pentru că România importă miere din Ucraina și din spațiile extra-comunitare, la prețuri de dumping.
„Poate una din cele mai grave probleme pentru apicultori este valorificarea producției. Chiar dacă se fac producții mici, nu avem șansa să o valorificăm decât la prețuri modeste. Din ceea ce se consumă în România, 30-35% este miere extracomunitară care intră la preț de dumping. Ea face o concurență acerbă mierii românești, care, chiar dacă este de calitate, nu se poate valorifica la prețurile corespunzătoare”, susține Fetea.
Statul român nu protejează producția autohtonă deloc, susține reprezentantul apicultorilor.
Acesta este al doilea an la rând în care agricultorii români sunt afectați de vreme, după ce anul trecut seceta pedologică a compomis culturile de cais, pruni și alte fructe cu sâmburi, dar și legumele precum cartofii și rădăcinoasele, care nu au avut destulă umezeală. Pierderile cauzate de vreme s-au suprapus cu cele provocate de pandemia de coronavirus care anul trecut i-a împiedicat pe mulți fermieri să își vândă produsele.