Foto: Inquam Photos / Ovidiu Dumitru Matiu
Comisia Europeană a aprobat miercuri primul pachet de planuri strategice în agricultură pentru șapte țări: Danemarca, Finlanda, Franța, Irlanda, Polonia, Portugalia și Spania. România este în întârziere și speră ca la 1 octombrie să aibă propriul plan aprobat. Miza e enormă pentru sector: fără ca acest plan să fie aprobat, fermierii nu vor ști cum funcționează noul sistem de subvenții, de care depinde într-o mare măsură tot sectorul.
Planurile naționale strategice sunt documente obligatorii pentru punerea în aplicare a noii politici agricole comune (PAC) la 1 ianuarie 2023. Noua politică agricolă aduce schimbări majore: accent pus pe fermele familiale mici și mijlocii, precum și pentru tinerii fermieri. În plus, fermierii vor fi sprijiniți să adopte noi inovații, de la agricultura de precizie la metodele de producție agroecologică.
Or, România este în întârziere cu acest document esențial, după ce ministerul condus inițial de Adrian Chesnoiu (care a demisionat după începerea urmăririi penale), apoi de Petre Daea a trimis un plan ce a primit o serie de observații de substanță din partea UE.
Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a declarat cu o zi în urmă că ”la 1 octombrie sperăm să finalizăm PNS cu Comisia Europeană”, potrivit Agrointel. ”Suntem undeva la 90% cu el (procesul de finalizare al PNS – n.r.). Am transmis clarificări la toate solicitările venite din partea Comisiei Europene. (…) La toate observațiile primite noi am transmis clarificări – unele sunt finalizate, adică avem OK-ul de la ei, la unele încă mai așteptăm pentru că, așa cum știți, lunile iulie și august sunt luni de concediu la Comisia Europeană și chiar așa ni s-a transmis că începând cu 1 septembrie revine lumea la muncă și vom primi răspunsurile”, a mai spus acesta.
La elaborarea planului strategic național, fiecare stat membru a trebuit să aleagă ce tip de intervenții și subvenții acordă pentru fermieri, ceea ce ar putea duce la mutații și modificări substanțiale în fiecare sector specific al agricutlruii.
Comisia a evaluat dacă fiecare plan contribuie la realizarea celor zece obiective-cheie ale PAC, care se referă la provocări comune de mediu, sociale și economice. Or, în cazul României și al altor țări membre UE, Comisia a avut obiecții și a retrimis planul în lucru.
PAC va beneficia de o finanțare de 270 de miliarde de euro pentru perioada 2023-2027. Cele șapte planuri aprobate de Comisia Europeană miercuri reprezintă un buget de peste 120 de miliarde de euro, dintre care peste 34 de miliarde de euro sunt dedicate exclusiv obiectivelor de mediu și climatice și eco-schemelor.
De asemenea, PAC poate promova împădurirea, prevenirea incendiilor, restaurarea și adaptarea pădurilor. Fermierii care participă la eco-scheme pot fi recompensați, printre altele, pentru interzicerea sau limitarea utilizării pesticidelor și pentru limitarea eroziunii solului.
În contextul agresiunii rusești împotriva Ucrainei și al creșterii actuale a prețurilor la produsele de bază, Comisia a invitat statele membre să exploateze toate oportunitățile din planurile lor strategice PAC pentru a consolida rezistența sectorului lor agricol în vederea promovării securității alimentare. Aceasta include reducerea dependenței de îngrășăminte sintetice și creșterea producției de energie regenerabilă fără a submina producția de alimente, precum și promovarea unor metode de producție durabile.
Background. Comisia Europeană și-a prezentat propunerea de reformă a politicii agricole comune (PAC) în 2018, introducând un nou mod de lucru pentru a moderniza și simplifica politica UE în domeniul agriculturii. În urma unor negocieri extinse între Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană, s-a ajuns la un acord, iar noua PAC a fost adoptată în mod oficial la 2 decembrie 2021.
Termenul stabilit de colegiuitori pentru ca statele membre să își prezinte planul strategic PAC a fost 1 ianuarie 2022. După primirea planurilor, Comisia a trimis scrisori de observație tuturor statelor membre până la 25 mai 2022. Acestea au fost publicate pe site-ul Europa, împreună cu reacțiile tuturor statelor membre, în conformitate cu principiul transparenței. Ulterior, a fost reluat un dialog structurat între serviciile Comisiei și autoritățile naționale pentru a rezolva problemele rămase și pentru a finaliza planurile PAC revizuite. Pentru a fi aprobat, fiecare plan trebuie să fie complet și compatibil cu legislația, precum și suficient de ambițios pentru a îndeplini obiectivele PAC și angajamentele UE în materie de mediu și climă.