Sursa foto: Pixabay
“Când le spun oamenilor cu ce mă ocup, primesc două reacții – unii fac glume și mă întreabă când vor dispărea job-urile lor. Ceilalți mă întreabă când mașina lor se va conduce singură”, spune Daniela Rus, profesor de Inginerie Electrică și Informatică și director la MIT Computer Science and Artificial Intelligence Laboratory. Așadar: vor dispărea job-urile noastre și cum am putea să ne pregătim? Preia Inteligența Artificială lumea, care sunt lucrurile grozave pe care le poate face acum tehnologia, care sunt limitele sale, pericolele și înspre ce ne îndreptăm? Profesor universitar la Massachusetts Institute of Technology (MIT) în SUA și specialistă în robotică, Daniela Rus a răspuns la câteva dintre aceste preocupări, în cadrul unei conferințe organizate în România, sub egida Cluj Innovation Days, eveniment organizat de clusterul Cluj IT. Aceasta a abordat temele în cadrul unui panel dedicat temei AI, răspunzând și întrebărilor moderatorilor și celor din public.
- Dilema “Om sau mașinărie”?
“Acum 20 de ani, computerele erau mari, aveai nevoie de cunoștințe pentru a le opera, acum toată lumea lucrează la computer, s-au întâmplat transformări extraordinare. Imaginați-vă o zi fără computere, fără telefoane! Cu tehnologiile următoare, cu AI, cu roboții, putem începe să ne gândim la viitor. Acum lucrurile pot fi transferate către mașini, care pot să găsească modele, care au precizie în mișcare. Putem beneficia cu toții de o viață cu mașini și tehnologie în viitor, iar oamenii pot să facă lucrurile la care sunt ei mai buni. Roboții îți pot căra bagajele, sunt deja roboți care fac asta, imaginați-vă că mâncarea va fi adusă acasă cu drona, că puteți beneficia de asistență care să vă susțină în tot ce faceți, care să se asigure că trăiești bine și că muncești eficient.
E multă investiție aici, e un vis antic acesta – cu mașini construite după modelul nostru și care fac lucruri pentru noi. Avem aceste noi tehnologii, care au avansat foarte mult, avem mai multe date, mai multe tehnologii. Imaginați-vă un viitor în care nu sunt accidente, în care traficul e sigur, în care avem metode mai bune de a trata bolile, în care avem tratamente targetate, o lume în care să comunicăm mai bine, în care avem traducere instantanee, în care informația e sigură, unde mașinile preiau sarcini de rutină, iar oamenii le preiau pe cele creative și amuzante”.
- Care sunt pericolele din jurul AI și cum le abordăm?
“Când le spun oamenilor cu ce mă ocup, primesc două reacții – unii fac glume și mă întreabă când vor dispărea job-urile lor. Ceilalți mă întreabă când mașina lor se va conduce singură.
AI, machine learning-ul, roboții sunt unelte, unelte pe care oamenii le-au inventat. Nu sunt bune sau rele, sunt ceea ce alegem să facem cu ele și putem alege să facem lucruri extraordinare. Există și potențiale efecte negative, legate de locuri de muncă, de dezinformare, legate de mediu. Dar putem începe să dezvoltăm tehnologii prin care se ne asigurăm că avem beneficii. Eu sunt o optimistă în ceea e privește tehnologia, dar mă gândesc și la ce poate merge rău. Când începem un proiect, noi ne gândim în primul rând la ce poate merge rău și vrem să dezvoltăm ceva având acest lucru în vedere.
Cu platformele IT, toți au o voce, poți publica ce vrei, ceea ce e extraordinar. Dar, pe de altă parte, poți crea dezinformare. Am citit că dezinformările despre vaccinuri anti-COVID-19 erau legate mai ales de câțiva oameni (12, mai precis, informații AICI), de la aceștia au pornit dezinformări către milioane de oameni. E important să fii conștient în legătură cu lucruri ca deep fakes și să creezi politicile și soluțiile care să ne ajută. Dar nu putem opri tehnologia din evoluție și din a schimba lumea. Însă ne putem gândi la consecințe. Da, sunt probleme, legate de dezinformare, de deep fakes, trebuie să lucrăm la ele, sunt și subiecte legate de joburi. Tehnologia îți dă putere, dar atâția oameni suferă în lume. Oamenilor ar trebui să le pese de mașini, acestea ne dau soluții la problemele lumii
Machine learning-ul ne-a ajutat să ajungem la un vaccin anti-COVID-19, în 3 luni. Fără machine learning ar fi durat ani. Imaginați-vă care ar fi fost consecințele, după izolare sau expunerea la virus. ML ne-a permis să avem telemedicină și oamenii au acces la expertiză și de la distanță”.
- Omul sau mașina (partea a IIa). Ne iau roboții job-urile?
“Tehnologia îmbunătățește multe aspecte ale vieții noastre. Dar să ne gândim cum pot fi ele democratizate și să aibă impact în lume.
Soluțiile de azi nu sunt atât de puternice încât să dărâme totul, nici să rezolve toate problemele lumii. Tehnologiile sunt bune la a găsi modele, la mișcarea cu precizie, e un potențial extraordinar, dar ele nu pot face totul. Nu e folositor să ne gândim în termeni “omul sau mașina?”. Oamenii sunt buni la unele, mașinile la altele. În fiecare job, ai acțiuni care implică relații personale, ai task-uri legate de date, trebuie să vorbești, să faci lucruri fizice, ai task-uri predictibile sau unele impredicitbile. Mașinile pot prelua munca legată de date, task-uri predictive, nu pot face lucruri imprevizibe. E mai greu să faci un robot să curețe masa decât să îl trimiți pe Marte”.
- Cum ne pregătim de job-urile viitorului?
“Avem timp să ne pregătim. Am văzut și eu studii care arată că 50% din job-urile existente acum vor trece prin schimbări sau printr-un declin. Dar asta nu se va întâmpla mâine. Putem acționa, putem să ajutăm pe toată lumea, putem să ne regândim sistemele de educație, pentru ca în 10 ani toți să aibă abilități tehnice, pentru ca toți să participe la job-uri care necesită aceste cunoștințe. Asta nu înseamnă că trebuie să fie om tehnic. Dacă faci conținut media, nu ești specialist în tehnologie, dar te folosești de benefiicle tehnologiei”.
- Cum și când facem Educație digitală?
“Toți copiii ar trebui să învețe bazele în acest domeniu. Aș vrea să văd o transformare în educație, ceea ce se întâmplă deja în multe țări din lume, unde educația legată de tehnologie e introdusă din grădiniță, din clasa 1. Acei copii vor fi în fața celorlalți. Gândirea computațională necesită alte abilități. Această gândire înseamnă să iei problemele mari și să le împarți în probleme mici, să abordezi astfel soluționarea lor.
Dar această educație nu trebuie să se facă pe seama altor discipline. E important să studiem istorie , literatură, artă, geografie, e important să ai o educație largă, dar aceasta ar trebui să includă aspecte legate de tehnologie”.
Rus a avut de spus lucruri pozitive și despre educația din România.
“Pe mine m-a ajutat inclusiv că trebuia să merg o săptămână în fabrică, educația largă e extraordinară. Mi-ar plăcea să încurajez ecosisitemul local să gândească antreprenorial, să creeze oportunități, creând companii, construind procese noi. Trebuie să învățăm cum să transformăm lucrurile noi în oportunități, nu să ne temem de ele”.
- Vor prelua roboții lumea?
“Câți roboți ați văzut azi?”, e răspunsul profesorului. (Cu mențiunea că la Cluj Innovation Days chiar sunt 3 afară, pe hol, prezentați de companii)
“Roboții nu sunt atât de avansați, eu nu cred în scenarii cu “Terminatori”. Avem roboți în fabrici, dar aceia sunt grozavi, sunt capodopere ale ingineriei, care ajută în procesele de fabricație, sunt unelte extraordinare. În fabrici, ei trebuie izolați, sunt periculoși, sunt grei. Roboții viitorului ni-i imaginăm ca fiind unelte sigure, care să coexiste cu oamenii – unelte sigure, soft, niște parteneri. Robotul e exact ce facem noi cu el, e exact programul pe care îl punm în el. Și are butonul “kill” (poate fi dezactivat, n.red.). Nu vă speriați că roboții vor veni după noi! Să ne gândim azi că vin roboții după noi e ca și cum ne-am îngrijora că vom supraaglomera planeta Marte. Dacă se poate imagina un astfel de viitor, e atât de departe că nici nu mă pot gândi la cum ar fi. Azi, roboții ne pot ajuta să salvăm vieți, pot să facă lucruri grozave, să fie folosiți în intervenții chirurgicale, pentru un proces de producție mai bun și mai eficient, pentru acces la tratamente și educație”.
- Cum folosim tehnologia, fără să ne îndepărtăm de “uman”?
“Îmi place să scriu pe hârtie, asta ajută procesele cognitive, nu cred că e “folosirea hârtiei vs folosirea tehnologiei”, trebuie să menținăm tot ce e netehnologic, dar care ne ajută să înțelegem mai bine lucrurile.
Uneltele evoluează. Avem unelte care contribuie la descoperiri științifice, avem roboți care studiază Marte, iar asta ne dă multe informații despre planeta noastră. Ei pot opera independent pentru o perioadă scurtă de timp. Dar nu e bine să fim atât de dependenți de tehnologie încât să nu mai fim oameni, să nu ne mai exersăm creativitatea, abilitățile, să ne facem prieteni. Mașinile au chip-uri, oamenii au inimi – inimile oamenilor pot fi sprijinite de abilitățile chip-urilor”.
- Cum stăm cu etica și regulile în AI?
“Există o organizație, Global Partnership on AI, în care multe țări au delegați, iar scopul e să gândești global despre folosirea Inteligenței Artificiale. Se vorbește inclusiv despre democratizare – spre exemplu cum poate beneficia toată lumea de AI, inclusiv IMM-urile, când nu au expertiză? Și există și această preocupare legată de reglementare – Cum să reglementăm AI? Domeniu e foarte tânăr. Fizica, chimia s- au maturizat până la un pucnt la care se gândesc la implicații și efecte. Aceste conversații au avut loc. Există un set de reguli, de principii etice. Știința computerelor e tânără, are 50 de ani, nu sute de ani. Până de curând, calculatoarele nu făceau multe și trebuia să fii expert ca să lucrezi la un calculator. Acum e momentul potrivit să te gândești la principii etice în utilizarea AI. Sunt multe conversații care au loc, multe organizații au principii etice. Unele iau acțiuni. Cred că aceste discuții necesită implicarea oamenilor care fac politici publice, oameni din Tehnologie și din mediul de afaceri, fiindcă există și multă neînțelegere cu privire la ce se poate sau nu întâmpla”.
- Mai contează datele personale?
“Datele personale sunt importante, dar sunt date personale și private, cum putem avea ce e mai bun din ambele “lumi”?
Există acum procesul de “homomorphic encryption” (care reprezintă conversia datelor în text cifrat care poate fi analizat și prelucrat ca și cum ar fi încă în forma sa originală, n.red). Adică să putem folosi date, fără să atentăm la “privacy”, să poți să lucrezi cu date criptate. Poți să folosești tehnologia pentru a rezolva probleme pe care le creează tehnologia”.
- Cum se poate crește nivelul de inovare?
“Multe dintre primele inovații s-au întâmplat în universitățile americane. Încurajarea e să pui întrebări. Și ai nevoie de infrastructură și de date. Ceea ce e scump acum. Sunt câteva companii care au servicii de cloud, poți construi o infrastructură de cercetare în Cluj sau în România care face posibil accesul la internet și date la cost rezonabil”.
Cluj Innovation Days:
https://fb.watch/gfJPeZvM53/
Cine este Daniela Rus
Daniela Rus este profesor Andrew (1956) și Erna Viterbi de inginerie electrică și informatică, director al Laboratorului de informatică și inteligență artificială (CSAIL) și decan adjunct al departamentului de cercetare al Colegiului de informatică Schwarzman de la MIT. A absolvit liceul la Cluj, dar a imigrat în SUA în anii 80r.
Are expertiză în domeniul roboticii, inteligenței artificiale, științei datelor și calculului. Este membră a Academiei Naționale de Inginerie, membră a Academiei Americane de Arte și Științe și membră a Asociației pentru Progresul Inteligenței Artificiale, a Institutului de Inginerie Electrică și Electronică și a Asociației pentru Mașini de Calcul. De asemenea, a primit o bursă MacArthur, un premiu pentru carieră din partea Fundației Naționale pentru Știință și o bursă din partea Fundației Alfred P. Sloan. Rus și-a obținut doctoratul în informatică la Universitatea Cornell.
În 2020, cercetătoare de origină română a fost selectată pentru a face parte din Consiliul Consultativ pe Știință și Tehnică al președintelui Donald Trump.
În cadrul vizitei la Cluj, aceasta a primit în această săptămână titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Tehnice din Cluj-Napoca.