Termenul mediu de plată a facturilor, practicat de companiile din România, a crescut, în ultimii 3 ani, de la 90 de zile, spre aproape 150 de zile, arată compania de tehnologie DigiSinergy.
Mai mult, aproximativ 30% dintre facturi nu sunt plătite la timp din cauza neatenţiei, cele două aspecte contribuind major la funcţionarea greoaie a business-urilor, la acumularea de penalităţi şi la un risc tot mai mare de incapacitate de plată.
„Ca în orice perioadă de criză, atenţia managerilor creşte pentru a putea naviga în ape mai tulburi. Criza sanitară, urmată de criza energetică, suprapusă războiului din Ucraina, aduc provocări majore în business: criza de personal, motivarea şi retenţia angajaţilor, schimbările legislative, dinamica ecosistemului de business, astfel încât, deşi managerii sunt conştienţi că trebuie să gestioneze corect cashflow-ul, nu mai au energia să o facă”, spune Natalia Lepădatu, cofondator DigiSinergy, menţionând că, în acest context, tocmai acest indicator – cashflow-ul – ar trebui să fie cât mai urmărit şi automatizat pentru a evita erorile şi a reduce riscurile.
Cashflow-ul, sau sumele de bani nete de care dispun companiile, rezultate din diferenţa dintre încasările şi plăţile curente ale unei întreprinderi, este gestionat, în cele mai multe companii din România, de o singură persoană responsabilă să recepţioneze facturile, să aprobe plăţile, să înregistreze ordinele de plată în bancă şi, ulterior, să execute ordinele de plată. Iar decizia de a plăti un ordin de plată este făcută intuitiv, emoţional, de multe ori, ignorându-se parametri cum sunt plăţile viitoare şi importanţa lor, mai subliniază compania.