Sursa foto: Fitch
Agenția de rating Fitch a păstrat, vineri, rating-ul României la BBB-, cu perspectivă negativă, care „reflectă incertitudinea cu privire la implementarea unor politici de abordare a dezechilibrelor structurale fiscale pe termen mediu și a impactului pandemiei coronavirusului asupra finanțelor publice ale României”.
Anunțul vine după ce, săptămâna trecută, agenția de rating Standard&Poor’s a revizuit perspectiva de rating a României la stabilă, de la negativă, confirmând rating-ul BBB- / A-3.
Anunțul Fitch:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Fitch se așteaptă ca economia României să crească cu o medie de 5,8% în 2021-22 (față de mediana țărilor din zona de rating „BBB” de 4,4%), datorită impulsului puternic al investițiilor și a redresării treptate a exporturilor și a consumului privat. Economia a evoluat foarte bine în ultimul trimestru din 2020, în ciuda restricțiilor moderate cauzate de pandemie (contracția fiind limitată la doar 3,9% pe durata întregului an), ceea ce evidențiază rezistența unor sectoare importante precum construcțiile și unele industrii de servicii. Măsurile fiscale au contribuit la limitarea daunelor asupra bilanțului ocupării forței de muncă, puține sectoare urmând a vedea efecte pe termen lung.
Administrația actuală planifică o serie de reforme fiscale și macroeconomice pentru ancorarea sustenabilității fiscale pe termen mediu, dar un istoric slab privind consolidarea fiscală și rigiditățile bugetare foarte ridicate reprezintă provocări cheie, afirmă agenția de rating.
Fitch susține că, deși rating-ul de țară recomandată investițiilor este susținut de nivelurile datoriei publice și ale serviciilor datoriei la niveluri similare și de indicatorii PIB pe cap de locuitor care sunt peste niveluri similare din categoria „BBB”, pe de cealaltă parte vin deficite bugetare și de cont curent mai mari față de colegii din aceeași categorie, de o datorie externă netă relativ ridicat și de poziții investiționale internaționale nete negative.
Fitch prognozează că deficitul public al României se va reduce treptat la 8,2% din PIB în termeni ESA în 2021, de la 9,2% în 2020 (cel mai mare din regiunea CEE), în linie generală cu bugetul. O creștere mai puternică a veniturilor datorită redresării economice solide va fi în mare parte compensată de cheltuieli legate de pandemie, precum și de cheltuieli mai mari de investiții. Riscurile pe termen scurt sunt atenuate prin aprobarea ordonanțelor de urgență care au redus creșterea programată a pensiilor de la 40% la 14% în 2021 și de înghețarea salariilor și bonusurile din sectorul public.
În ansamblu, Fitch vede angajamente ample pentru reformă și are perspective favorabile că măsurile de raționalizare a cheltuielilor vor fi aprobate în 2021, în ciuda tensiunilor recente din coaliția de guvernare. De asemenea, agenția se așteaptă la o mai mare claritate cu privire la măsurile privind veniturile în 2022, deoarece fără progrese în acest domeniu obiectivele fiscale nu vor fi realizabile.
Cu toate acestea, agenția observă că rămân provocări de implementare, inclusiv în raționalizarea altor componente de cheltuieli (cum ar fi achizițiile, serviciile și transferurile către regiuni), precum și reducerea decalajelor de venituri dincolo de contribuabilii mai mari.
„România are un istoric slab de îndeplinire a obiectivelor fiscale (în special în ceea ce privește deficitele structurale), chiar și în perioade de creștere puternică și sub diferite administrații”, afirmă raportul agenției.
Fitch estimează că deficitul public va scădea la 6,6% din PIB în 2022, ceea ce ar fi în concordanță cu creșterea datoriei publice / PIB la 53,2% în 2022 de la 47,3% în 2020 și încă sub media actuală corespondentă rating-ului „BBB” de 57,3% din PIB.
„Ne așteptăm ca nevoile de finanțare brută să rămână ridicate (11,6% din PIB în 2021 conform autorităților), dar România are un acces bun la piețele externe, precum și o gestionare solidă a datoriilor. Datoriile contingente moderate (în ciuda utilizării extinse a schemelor de garanție în 2020) și sprijinul din diferite scheme ale UE reduc riscurile de finanțare”, arată agenția.
Fitch afirmă că România va fi un beneficiar major de fonduri UE pe termen mediu, inclusiv aproximativ 13% din PIB din programul de relansare Next Generation EU (din care jumătate sunt subvenții care vor fi plătite în perioada 2021-2026). Țara intenționează să investească puternic în infrastructură și digitalizare, în combinație cu o serie de reforme care vor contribui la abordarea provocărilor pe termen lung, cum ar fi îmbătrânirea populației și scăderea productivității. Cu toate acestea, un istoric privind absorbția slabă de fonduri UE și provocări administrative (în special la nivel regional) ar putea reduce eficiența investițiilor, susține agenția de rating.
Fitch prognozează că inflația globală va rămâne la limita superioară a intervalului ţintei Băncii Naționale a României (BNR) (2,5% +/- 1pp) în următorii doi ani. Presiunile mai puternice ale cererii ar putea prezenta riscuri de creștere, dar BNR are capacitatea de a ancora așteptările privind inflația prin diferite instrumente monetare. Măsurile de menținere a stabilității financiare s-au dovedit a fi de succes, cu lichiditate și capitalizare a sectorului bancar la niveluri ample. Raportul împrumuturilor neperformante a fost, în general, stabil în jur de 4% de la începutul anului 2020 și nu ne așteptăm la o creștere semnificativă odată cu oprirea schemelor moratorii, afirmă agenția de rating.
Ultima modificare din partea Fitch a venit în aprilie 2020, când agenția de rating a înrăutățit de la „stabilă” la „negativă” perspectiva asupra ratingului de credit pentru România.