Noua lege a pensiilor din România ar putea avea ca rezultat o traiectorie mai puțin favorabilă a datoriei suverane și ar putea slăbi credibilitatea fiscală pe termen mediu, dacă va fi implementată așa cum este planificată și fără măsuri compensatorii, potrivit Fitch Ratings. Eventualul impact va depinde de direcția mai largă a politicii fiscale, inclusiv de eforturile de a ieși din procedura de deficit excesiv în curs de desfășurare.
Proiectul de lege, care a fost aprobat de Parlamentul de la București luni seara târziu și mai trebuie semnat de președintele Klaus Iohannis, include două majorări de pensii anul viitor și are un impact bugetar estimat la 0,6% din produsul intern brut în 2024, potrivit ministrului Muncii, Simona Bucura-Oprescu.
Noua lege, care a primit aprobarea parlamentară la 20 noiembrie, este menită să elimine neconcordanțele în modul de calcul al pensiilor de stat, ca parte a eforturilor de îmbunătățire a sustenabilității pensiilor publice în cadrul Planului național de redresare și reziliență al României. Vârsta de pensionare pentru femei va crește la 65 de ani până în 2035, iar indexarea se va face pe baza ratelor medii ale inflației începând de anul viitor.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Cu toate acestea, un element neașteptat al reformei este recalcularea planificată, prin care aproximativ 3 milioane de pensii vor crește în medie cu 22% în luna septembrie a anului viitor, potrivit guvernului, conform Fitch Ratings. Acest lucru ar putea submina sustenabilitatea pe termen mediu a sistemului de pensii.
„Implicațiile fiscale pe termen scurt par a fi limitate, deoarece impactul recalculării nu se va materializa decât la sfârșitul anului 2024. Cu toate acestea, începând cu 2025, impactul fiscal ar fi mare și persistent. Ministerul de Finanțe a estimat că acest cost ar putea fi de aproape 1,8% din PIB în 2025, ceea ce implică un deficit fiscal de 6,1% din PIB în absența unor măsuri compensatorii. Prin urmare, adoptarea noii legi sporește riscul unei noi derapaje fiscale, deoarece guvernul nu a explicat în detaliu modul în care vor fi finanțate plățile mai mari către pensionari. Nu este clar dacă legea ar putea fi reproiectată pentru a reduce potențialul său impact fiscal și/sau dacă ar putea fi introduse măsuri suplimentare de politică fiscală pentru a crește veniturile sau pentru a reduce cheltuielile în altă parte”, potrivit Fitch Ratings.
Politica fiscală este supusă incertitudinii politice, alegerile prezidențiale urmând să aibă loc în noiembrie 2024, urmate de alegeri parlamentare cel târziu în martie 2025. Adoptarea legii a scos la iveală, de asemenea, unele tensiuni între partidele social-democrat și național-liberal, aflate la guvernare, dar credem că această coaliție va rezista până la alegeri.
O creștere a veniturilor mai mică decât se aștepta a dus deja la derapaje fiscale în raport cu ținta inițială a guvernului de 4,4% din PIB pentru 2023. În previziunile sale recente din toamnă, Comisia Europeană a estimat un deficit de 6,3% din PIB în acest an, neschimbat față de 2022. Pachetul de consolidare al guvernului, anunțat în septembrie, ar trebui apoi să contribuie la reducerea acestuia la 5,3% anul viitor și la 5,1% în 2025. Previziunile Comisiei nu includ propria estimare a costurilor noii legi a pensiilor.
„Derapajele fiscale persistente ar reprezenta un risc pentru prognoza noastră de bază privind datoria publică generală/PIB pentru suveran, care are ratingul “BBB-“/Stabil. În prezent, considerăm că rata datoriei va rămâne în general stabilă pe parcursul orizontului nostru de prognoză, la un nivel ușor sub 50%, ceea ce reprezintă aproximativ 5 puncte procentuale sub mediana categoriei ‘BBB’. De asemenea, ar submina credibilitatea strategiei fiscale a României, în special angajamentul de a aduce deficitul bugetar sub 3% din PIB pentru a ieși din procedura de deficit excesiv în curs, care este anterioară pandemiei”, conform comunicatului Fitch.
Analiștii Fitch spun că România este singurul stat membru al UE care face în prezent obiectul procedurii de deficit excesiv, iar angajamentul său de a ieși din acest proces a reprezentat o ancoră fiscală esențială, alături de condiționalitatea pentru plata granturilor din cadrul mecanismului de redresare și de reziliență, care reprezintă o sursă importantă de finanțare neîndatorată. Prin urmare, impactul fiscal al legii pensiilor va depinde, de asemenea, de faptul dacă autoritățile UE o vor considera sau nu în concordanță cu îmbunătățirea sustenabilității atât a sistemului de pensii, cât și a finanțelor publice.
„Deficitele bugetare mari care conduc la o traiectorie ascendentă a datoriei publice/PIB pe termen mediu reprezintă o sensibilitate negativă pentru România, așa cum am remarcat atunci când am confirmat ratingul în septembrie. În pofida slăbiciunii fiscale recente, ratingul României este susținut de un nivel al datoriei mai mic decât cel al colegilor „BBB”. În plus, economia românească a fost mai rezistentă decât cea a UE, cu o rată de creștere a PIB-ului de 2,1% în trimestrul III23, față de o creștere zero în UE în ansamblu”, se mai transmite în comunicatului agenției de rating Fitch.