Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
Reforma sistemului de pensii din România crește riscurile fiscale pe termen mediu, deoarece deficitul bugetar va rămâne la 6% în 2024 și 2025, iar povara datoriei va crește cu cinci puncte procentuale din Produsul Intern Brut (PIB), însă cu toate acestea va reduce presiunile pe termen lung asupra costurilor, arată o analiză realizată de agenția de rating Moody’s, după ce Parlamentul a adoptat luni proiectul noii legi a pensiilor.
Legea pensiilor presupune o recalculare specială a pensiilor, care va intra în vigoare în septembrie 2024, ceea ce va adăuga aproximativ 0,6% din PIB în 2024 și 1,7% din PIB în 2025 la deficitul bugetar deja ridicat al României, arată Moody’s. În timp ce reformele vor reduce substanțial creșterea preconizată a cheltuielilor cu pensiile pe termen lung, economiile se vor acumula în principal în anii 2030 și ulterior, susține agenția de rating.
„Măsurile adoptate de Parlament ar crește povara datoriei României cu aproximativ cinci puncte procentuale din PIB și, probabil, ar slăbi, de asemenea, indicatorii de accesibilitate a datoriei până la sfârșitul anilor 2020, slăbind puterea fiscală a României în anii următori. Gestionarea riscurilor fiscale asociate cu costul semnificativ al reformei în următorii ani va pune la încercare, de asemenea, instituțiile și puterea de guvernanță a României, în special eficacitatea politicii fiscale a guvernului.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Ajustarea pensiilor din 2024 combină o indexare obișnuită bazată pe inflație de 13,8% în ianuarie cu o recalculare specială a pensiilor, în medie cu 22% în plus, începând cu luna septembrie, aproape de o creștere totală de 40% pentru anul respectiv. Ministerul român al Finanțelor estimează costul recalculării speciale la aproximativ 0,6% din PIB în ultimele patru luni ale anului 2024, crescând la aproximativ 1,7% din PIB în 2025”, arată Moody’s.
Conform agenției de rating, deși guvernul a semnalat că se străduiește să compenseze costurile recalculării (de exemplu, prin îmbunătățirea colectării veniturilor), este probabil ca acest lucru să îmbunătățească doar marginal perspectivele fiscale pentru 2024-25.
„Deoarece în România vor avea loc alegeri europene, locale, parlamentare și prezidențiale în 2024, este mai puțin probabil ca guvernul să fie în măsură să majoreze taxele sau să reducă cheltuielile dincolo de ceea ce este deja planificat în anul următor pentru a finanța creșterea pensiilor”, mai arată agenția.
Înainte de adoptarea reformei pensiilor, Moody’s arată că se aștepta ca deficitul bugetar al României să scadă de la 6,1% din PIB în acest an, la 5,3% în 2024 și la 4,4% în 2025, datorită adoptării în septembrie a unui pachet semnificativ de măsuri de creștere a veniturilor, precum și a adoptării preconizate a unei reforme fiscale majore în cadrul Planului de redresare și Reziliență al României. În schimb, măsurile privind pensiile adoptate în prezent de parlament ar menține deficitul global practic neschimbat, la aproximativ 6% din PIB în 2024 și 2025.
„Deficitul mai ridicat ar conduce, la rândul său, la creșterea poverii datoriei publice la 53,7% din PIB până la sfârșitul anului 2025 și la 56,9% până la sfârșitul anului 2027, în raport cu nivelul prognozat anterior de noi, de 48,2% la sfârșitul anului 2023, 51,7% la sfârșitul anului 2025 și 52% la sfârșitul anului 2027. În plus, este probabil ca indicatorii de accesibilitate a datoriei României să se deterioreze, de asemenea, din cauza creșterii volumelor de emisiuni, ceea ce ar duce, de asemenea, la creșterea costurilor de împrumut pentru guvern”, conform agenției de rating.
Randamentul obligațiunilor de stat pe 10 ani ale României a crescut la puțin peste 7% în săptămâna anterioară adoptării proiectului de lege, de la aproximativ 6,85%. Cu toate acestea, atât indicatorii privind gradul de îndatorare, cât și indicatorii de accesibilitate a datoriei României ar rămâne probabil semnificativ mai puternici decât mediana colegilor săi cu rating Baa3. Expansiunea fiscală semnificativă din 2024-2025 va complica, de asemenea, eforturile de reducere atât a inflației ridicate, cât și a deficitului de cont curent ridicat al României.
Deficitul mai ridicat ar îndepărta, de asemenea, România și mai mult de îndeplinirea țintelor sale fiscale în cadrul procedurii de deficit excesiv (PDE) a Uniunii Europene (stabilă Aaa), la care țara a intrat în 2020. Chiar și înainte de adoptarea pachetului de pensii, era probabil ca țintele actuale de deficit din cadrul PDE, de 4,4% din PIB în 2023 și de 3,0% în 2024, să fie ratate în mare măsură. Neîndeplinirea țintelor ar putea determina Comisia Europeană să recomande suspendarea echivalentului a 0,25% din PIB din fondurile din cadrul mecanismului de redresare și de reziliență și, eventual, a unei părți din fondurile sociale și de coeziune, deși procesul către o eventuală suspendare ar putea fi prelungit și ar începe abia în primăvara anului 2024, arată Moody’s.
„Într-o notă mai pozitivă, începând de la sfârșitul anilor 2020, modificările structurale ale sistemului de pensii incluse în legea pensiilor vor începe treptat să limiteze creșterea costurilor cu pensiile prevăzută pentru următoarele decenii din cauza îmbătrânirii populației României. Reforma reprezintă o etapă esențială pentru cea de-a patra cerere de plată din cadrul Planului de redresare și reziliență al României și include măsuri precum egalizarea vârstei de pensionare a bărbaților și femeilor și corelarea vârstei de pensionare cu speranța de viață, modificări ale mecanismului de indexare a pensiilor publice, legând-o de creșterea salariilor reale, legând, totodată, creșterea valorii pensiilor de cea a fondului public de pensii. Se preconizează că aceste măsuri vor limita în mod semnificativ creșterea preconizată a plăților de pensii în anii 2030 și ulterior, presupunând că măsurile sunt puse în aplicare și respectate conform planificării”, conchide agenția de rating.