Criza politică din România și posibilele întârzieri în răspunsul politic la dezechilibrele economice în urma prăbușirii guvernului de coaliție în această săptămână ar putea submina unele surse de finanțare externă, a declarat S&P Global.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Banca centrală a României a intervenit joi pentru a susține leul, pe fondul unei creșteri a costurilor de împrumut, după ce victoria candidatului prezidențial de extremă dreaptă George Simion în primul tur de scrutin a adâncit criza politică din a doua cea mai mare economie din Europa Centrală.
Euroscepticul Simion a câștigat decisiv primul tur al scrutinului de duminică, provocând demisia premierului de stânga Marcel Ciolacu și prăbușirea guvernului de coaliție pro-occidental.
Măcel pe piețe
Piețele financiare din România au fost zdruncinate săptămâna aceasta când liderul unui partid de extremă dreapta, George Simion, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, ceea ce l-a determinat pe premierul Marcel Ciolacu să demisioneze. În urma acestor evenimente, pentru prima dată în istoria sa postcomunistă, țara este condusă în prezent de un președinte și un prim-ministru interimar.
Leul, care a ieșit marți din intervalele strânse în care s-a menținut o mare parte din ultimii trei ani, și-a redus joi pierderile săptămânii sub 3%, dar încă se tranzacționa peste pragul cheie de 5 pe euro.
Banca centrală a declarat că a susținut leul cu intervenții după ce i-a permis să slăbească cu până la 3% față de euro în această săptămână, ceea ce a reprezentat cea mai slabă performanță dintre cele 23 de monede de pe piețele emergente urmărite de Bloomberg.
Randamentul obligațiunilor pe 10 ani a crescut cu aproximativ 100 de puncte de bază de la începutul acestei săptămâni, ajungând la cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022.
Principalul risc: cum își finanțează România deficitele duble
S&P Global a declarat că principalul risc pentru România, care înregistrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, depășind 9% din producție, este modul în care își va finanța deficitele duble mari până în 2026, pe fondul unui impas politic prelungit și al slăbirii creșterii economice, au declarat analiștii S&P Niklas Steinert și Karen Vartapetov într-un raport.
„Turbulențele politice recente și, ca urmare, posibilele întârzieri în reacția politică ar putea submina unele surse de finanțare externă”, au afirmat aceștia. „Accesul guvernului la piața euroobligațiunilor a slăbit, ducând la presiuni asupra cursului de schimb și a pieței interne de obligațiuni.” „În plus, elaborarea ineficientă a politicilor ar putea face ca fondurile UE, în special cele din cadrul Facilității pentru redresare și reziliență, să fie mai puțin disponibile.”
Tulburările politice sporesc îngrijorarea că reformele fiscale menite să reducă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană vor fi amânate. La o licitație organizată luni, Ministerul Finanțelor a respins toate ofertele pentru obligațiunile cu scadența în 2029. Trezoreria a vândut joi suma planificată la o vânzare de bonuri de stat, dar randamentele au crescut brusc.
Riscul imediat nu este deficitul fiscal din acest an, pe care S&P îl estimează la 7,5% din PIB.
Eforturile de creștere a veniturilor prin modificări ale codului fiscal sau prin reforme menite să sporească eficiența administrării fiscale vor fi amânate – dar la fel se va întâmpla și cu planurile ambițioase de investiții ale guvernului. În orice caz, o întârziere a consolidării face parte din scenariul de bază existent.
Principalul risc este modul în care România își va finanța deficitele duble mari până în 2026, în contextul unui impas politic prelungit și al slăbirii creșterii economice. Până de curând, intrările constante de capital în România prin intermediul emisiunilor de euroobligațiuni de stat, al fondurilor UE și al investițiilor străine directe nete au permis României, membră a UE, să continue să înregistreze deficite fiscale și de cont curent mari.
Turbulențele politice recente și, în consecință, posibilele întârzieri în reacția politică ar putea submina unele surse de finanțare externă.
Accesul guvernului la piața euroobligațiunilor a slăbit, ceea ce a dus la presiuni asupra cursului de schimb și a pieței interne de obligațiuni.
Risc ca România să pierdă ratingul recomandat investițiilor
S&P Global Ratings a semnalat că România ar putea risca să își piardă gradul de investiție dacă turbulențele politice subminează capacitatea țării de a reduce deficitul fiscal în urma unui colaps guvernamental.
Deși declarația S&P nu a constituit o acțiune de rating, aceasta a avertizat că perspectivele României par și mai riscante decât cele prevăzute în perspectiva negativă existentă pentru ratingul suveran BBB- al țării.
Trei scenarii post-electorale
Analiștii S&P văd un rezultat strâns în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, cu trei scenarii post-electorale posibile.
Una dintre opțiuni este un guvern minoritar instabil care încearcă să avanseze cu măsurile de consolidare fiscală. O alta este o decizie de a convoca alegeri parlamentare anticipate. În al doilea scenariu, ar fi probabile întârzieri suplimentare în consolidarea bugetară, ceea ce ar pune presiune asupra eforturilor de refinanțare ale guvernului. Al treilea scenariu, mai pozitiv, este formarea unui guvern de uniune cu sprijin suficient pentru a pune în aplicare ajustările bugetare.
Sondajele arată că Simion, candidatul dreptei dure, va câștiga turul doi din 18 mai, dar, indiferent de rezultatul scrutinului, elaborarea politicilor în România ar deveni mai fragmentată, mai puțin stabilă și mai puțin eficientă în următoarele câteva luni, a declarat S&P Global.
„(Acest lucru) ar putea duce la rezultate mai slabe din punct de vedere al creșterii economice, fiscal și extern decât ipotezele noastre deja pesimiste”, a declarat acesta.
O decizie de a convoca alegeri parlamentare anticipate ar întârzia și mai mult reducerile bugetare și ar pune presiune asupra eforturilor de refinanțare, în timp ce un al treilea scenariu prevede formarea unui guvern de uniune cu sprijin suficient pentru stabilizarea fiscală.
Criza politică crește riscul de recesiune
Economia României a crescut cu doar 0,8% anul trecut, cel mai lent ritm de la pandemia COVID-19, creșterea încetinind în fiecare an începând din 2021. Joi, un mare grup de angajatori a declarat că criza politică crește riscul de a împinge țara în recesiune.
Surse: Reuters, Bloomberg și S&P Global Ratings