Sursa: Calea Europeană
Agenția Spațială Europeană (ESA) solicită 1 miliard de euro pentru a dezvolta o nouă rețea de sateliți care să furnizeze informații de nivel militar Uniunii Europene, fiind cel mai mare buget din istoria sa de 50 de ani, potrivit Financial Times.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Josef Aschbacher, directorul general al ESA, a declarat că agenția explorează, la cererea statelor membre și a Uniunii Europene, o rețea capabilă să colecteze „date radar optice cu rezoluție foarte înaltă”, având integrate capacități de calcul și inteligență artificială.
Costul livrării acestui proiect, împreună cu infrastructura de la sol și lansarea, ar fi în jur de un miliard de euro.
Noua rețea ar fi primul mare program ESA conceput atât pentru apărare și securitate, cât și scopuri civile. Se estimează că va fi compusă inițial din 15 până la 30 de sateliți de observație a Pământului de înaltă performanță, dar ar putea fi extinsă în timp.
Maxime Puteaux, partener principal la compania de consultanță spațială Novaspace, a afirmat că estimarea de 1 miliard de euro este, cel mai probabil, doar o cheltuială inițială, deoarece o constelație cu capacități multi-orbitale de observare a Pământului, ar putea ajunge până la 6 miliarde de euro pe o perioadă de 10, până la 15 ani.
Comentariile lui Aschbacher despre noua constelație au fost făcute la finalul unei reuniuni de două zile a celor 22 de state membre ale ESA, în pregătirea consiliului ministerial din noiembrie, când va fi decis bugetul agenției pentru următorii trei ani. Directorul general a confirmat că agenția urmărește o creștere de 36% a finanțării, până la aproximativ 23 de miliarde de euro.
Această creștere majoră vine în contextul în care Europa caută să își sporească cheltuielile pentru apărare și capacități spațiale, dar și de a-și consolida autonomia și securitatea, pe fondul unei relații transatlantice tensionate.
„Este evident că… trebuie să îmbunătățim sistemele existente sau să dezvoltăm sisteme noi care să ne ofere cele mai avansate capabilități spațiale. Este important să avem date geoinformaționale cu rezoluție foarte înaltă care să poată fi colectate la fiecare 30 de minute în loc de o singură dată pe zi, ceea ce reprezintă capacitatea de care dispunem în prezent”, spune Comisarul European pentru apărare și spațiu Andrius Kubilius, într-un summit la Bruxelles.
Între timp, ESA se confruntă cu dificultăți în a se adapta la posibilele consecințe devastatoare ale reducerilor bugetare dramatice propuse pentru partenerul său principal, NASA din Statele Unite.
ESA discută cu furnizorii din industrie despre misiuni alternative pentru programele care depindeau anterior de NASA, a declarat Daniel Neuenschwander, directorul ESA pentru explorare umană și robotică.
Carole Mundell, șefa direcției științifice din cadrul ESA, a sugerat că trei dintre cele 19 programe științifice ale agenției, desfășurate în parteneriat cu NASA, ar putea întâmpina dificultăți în lipsa colaborării americane. Acestea sunt: LISA, o sondă spațială destinată detectării undelor gravitaționale; EnVision, o misiune orbitală către Venus, care include un instrument NASA; și NewAthena, care va deveni cel mai mare observator de raze X din lume, programat pentru a fi adoptat de statele membre ESA în 2027.
