Foto: FNSEA
Concert de claxoane împotriva birocrațiilor europene și naționale; agricultori sufocați de reguli stricte și care pierd câte o zi pe săptămână cu formularele și alte hârțoage.
Agricultorii francezi au anunțat din nou că astăzi după-amiază vor “bloca Parisul” cu tractoare și camioane. Neliniștea este reală, iar ministrul de interne Gérard Darmanin a promis duminică seara un dispozitiv polițienesc eficace pentru a “proteja Parisul”.
Drumurile sunt blocate în toată Franța de o săptămână încoace. Gunoi de grajd și deșeuri agricole sunt lăsate în fața birourilor publice și baloți de fân sunt împrăștiați în fața restaurantelor de tip fast-food.
Protestele s-au soldat marți, săptămâna trecută, și cu o tragedie, când un fermier și fiica sa au fost uciși într-un accident rutier la un punct de control al protestatarilor din Ariège, în sud-vestul Franței.
Principalul sindicat agricol francez, FNSEA, a anunțat că protestele vor continua „atâta timp cât va fi necesar”. Asta — cu toate că noul premier, Gabriel Attal, a anunțat importante concesii și reforme și a mers duminică 28 ianuarie să se întâlnească cu protestatari din provincie.
Franța nu este singura în cauză. Și agricultorii belgieni încearcă de duminică încoace să blocheze “capitala Europei”. Mai toate țările pe continent se confruntă cu pierderi economice din cauza crizei climatice, iar fermierii europeni se pronunță tot mai violent împotriva politicilor ecologice pe care le consideră inechitabile și care îi îngrijorează pentru viitor.
În Franța, de pildă, motorina va deveni tot mai scumpă după eliminarea subvențiilor. Fermierii trebuie să plătească în plus 47 de milioane de euro pe an pentru consumul de apă și, spun ei, complexitatea reglementărilor face că ei nici nu mai știu ce li se permite și ce nu.
Ei se opun, de asemenea, interdicțiilor privind pesticidele și erbicidele impuse de Pactul Verde al UE, precum și unui nou tratat UE care ar putea permite importarea a tot mai multă carne de vită braziliană și argentiniană. Fermierii spun că este extrem de dificil să concurezi cu aceste țări, deoarece acelea nu sunt supuse unor standarde stricte de bunăstare a animalelor.
Frustrarea este și mai mare când vine vorba de a solicita cele 9 miliarde de euro subvenții pe care Franța le primește în fiecare an de la Uniunea Europeană. Potrivit fermierilor, ei petrec cel puțin o zi pe săptămână completând documentele necesare.
Unele dintre apelurile lor au fost luate în considerare în decembrie, când guvernul francez a oprit planurile de creștere a taxelor de autorizare pentru pomparea apelor subterane și pulverizarea cu pesticide. O creștere a prețului motorinei rezultată din eliminarea subvențiilor a fost, de asemenea, suspendată și o propunere de interzicere a controversatului glifosat a fost anulată în încercarea de a potoli protestatarii.
Furia se răspândește în toată Europa
Fermierii germani și olandezi împărtășesc aceleași preocupări cu privire la ceea ce ei consideră deciziile nedrepte și imprevizibile ale guvernelor în materie de agricultură.
Nu e ceva nou. Anul trecut deja, fermierii olandezi au blocat drumuri, au aruncat gunoi de grajd pe străzi și au protestat în fața caselor politicienilor împotriva reglementărilor care vizează reducerea emisiilor de azot.
Protestele au dus la crearea partidului politic de dreapta, BoerBurgerBeweging (BBB), care le-a promis fermierilor că vor căpăta un cuvânt mai mare de spus în politica agricolă. În 2023, BBB a câștigat alegerile provinciale și, după alegerile senatoriale, a devenit partidul cu cel mai mare număr de locuri în Senatul olandez.
Furia crește și în Germania față de planurile de eliminare treptată a subvențiilor pentru combustibil, care reprezintă până la 3.000 de euro pe an pentru o companie medie. Resentimentele pe termen lung față de aplicarea neloială a politicilor de mediu nu a făcut decât să aducă ațâțe incendiul.
Fermierii germani ies în stradă încă din decembrie și lor li s-au alăturat luni, la Berlin, activiștii de mediu. Ei spun că sunt în favoarea agriculturii verzi, dar aceasta trebuie însoțită de subvenții sau, cel puțin, de un preț corect pentru produsele alimentare pe care ei le produc. Acest sentiment este împărtășit de mulți protestatari din întreaga Europă.
Exasperarea s-a extins și în estul UE, cu demonstrații în Polonia, România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria, unde fermierii se plâng de concurența neloială venită din partea cerealelor cu preț redus din Ucraina.
Ar putea agricultura să fie o problemă majoră la alegerile europene?
În România și Bulgaria, punctele de trecere a frontierei au fost recent blocate cu tractoare și camioane. Polonia și-a văzut ministrul agriculturii demisionând în aprilie anul trecut din cauza disputei, deși noile subvenții au calmat oarecum situația.
Protestele s-ar putea extinde și mai mult în săptămânile următoare, Spania și Italia fiind acum pregătite să se alăture mișcării.
Din Italia până în Olanda și din Franța până în România, partide de dreapta, precum Rassemblement National în Franța și Alternativa pentru Germania sau AUR în România caută să profite de indignarea zgomotoasă a fermierilor – completă cu tractoare, claxoane și cirezi de animale – în perspectiva alegerilor europene din luna iunie.
Protestele fermierilor germani recuperate politic
În Germania, partidul dreptei extreme, Alternative für Deutschland (AfD), pare a avea mai mult succes decât are în România partidul AUR, ai cărui reprezentanți veniți la fața locului au fost huiduiți și goniți de fermieri.
Cancelarul Olaf Scholz a spus chiar, pe 13 ianuarie, că este preocupat de ascensiunea extremismului în mobilizarea permanentă a fermierilor, instrumentalizată de extrema dreaptă, care încearcă să exploateze furia exprimată în timpul demonstrațiilor, Scholz spunând că este „îngrijorat” de apelurile la violență.
Demonstrațiile sunt susținute în mod activ de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care se află în creștere în sondaje, în timp ce multe alte grupuri extremiste lansează apeluri pe rețelele de socializare pentru acțiuni de destabilizare împotriva guvernului.
Aceștia au comis tot felul de acte de intimidare, precum instalarea de spânzurători simbolice pe marginea autostrăzilor sau blocarea, săptămâna trecută, a unui feribot pe care se deplasa ministrul Economiei, ecologistul Robert Habeck, o țintă privilegiată a demonstranților. Unele grupuri neonaziste, dar și mișcarea naționalistă Ein Prozent, au cerut, de asemenea, „greve generale” și „revolte subversive”, potrivit Ministerului Apărării.
Citește și