Airbus a dezvăluit planuri concrete pentru aviația cu emisii zero, cu o nouă generație a bateriei electrice CityAirbus. Între timp, producătorul de aeronave a semnat un memorandum cu Air New Zealand pentru a cerceta dezvoltarea aeronavelor cu hidrogen, în timp ce în Europa, Airbus se va concentra pe infrastructura de aviație cu hidrogen cu Air Liquide și cu operatorul de aeroport Vinci până în 2030.
Aeronava electrică cu baterie pe care Airbus a anunțat-o pentru prima dată în martie 2019, realizată în parteneriat cu Audi, e echipată cu opt elice alimentate electric, și va putea transporta patru pasageri în jur de 80 de kilometri și la viteze de până la 120 km / h. Primul zbor al prototipului este planificat pentru 2023, cu certificare în jurul anului 2025.
Potrivit electrive.com, Airbus numește aeronava electrică cu baterie un „taxi zburător” capabil să zboare în liniște deasupra spațiilor urbane. Corpul aeronavei eVTOL (decolare și aterizare electrică verticală) are o coadă în formă de V și aripi fixe. O caracteristică cheie a avionului sunt funcțiile de reducere a zgomotului, despre care compania spune că prezintă niveluri sonore mai mici de 65 dB în timpul zborurilor și sub 70 dB în timpul aterizării.
Cu toate acestea, înainte ca aviația pentru mai mult de câțiva pasageri să devină fără emisii, există câteva obstacole de depășit. Aviația a fost identificată ca un punct focal cheie pentru strategiile de hidrogen din SUA și Germania, printre alte sectoare „greu de decarbonizat”, cum ar fi transportul pe distanțe lungi. Datorită greutății bateriilor, aeronavele cu baterie pur electrică sunt în general limitate la avioanele mici de pasageri, dar avioanele cu hidrogen beneficiază de capacitatea de densitate a energiei mai mare a combustibilului cu hidrogen. De aceea, împreună cu planurile sale concrete pentru avioane cu hidrogen, Airbus planifică deja infrastructura de hidrogen în aeroporturi, făcând primele investigații cu privire la perspectivele avioanelor cu hidrogen cu companiile aeriene.
În Noua Zeelandă săptămâna aceasta, Airbus și Air New Zealand au anunțat o inițiativă comună de cercetare a modurilor în care avioanele cu hidrogen ar putea ajuta compania aeriană să își atingă obiectivul de emisii nete zero până în 2050. Parteneriatul cu Air New Zealand e foarte util, pentru că multe dintre industriile din Noua Zeelandă sunt dependente de călătoriile pe distanțe lungi către și dinspre statul insular izolat geografic, în apropierea extremității sudice a oceanului Pacific.
Între timp, în Europa, Airbus tocmai și-a unit forțele cu producătorul de gaze Air Liquide și cu operatorul aeroportuar Vinci pentru a crea infrastructura necesară pentru realimentarea viitoarelor avioane cu hidrogen până în 2030.
Primul pas va fi făcut pe aeroportul Lyon-Saint Exupéry, unde urmează să fie construită o stație de hidrogen pentru camioane și autobuze începând cu 2023. În anii următori, partenerii vor să dezvolte infrastructura pentru realimentarea avioanelor cu hidrogen lichid.
Proiectul include trei faze principale. Din 2023, cele trei companii prevăd desfășurarea unei stații de distribuție a hidrogenului pe aeroportul Lyon-Saint Exupéry. Această stație ar trebui să furnizeze atât vehiculele terestre ale aeroportului (autobuze, camioane, echipamente de manipulare etc.), cât și cele ale partenerilor săi, precum și vehiculele grele care circulă în jurul aeroportului. Partenerii spun că această primă fază este esențială pentru a testa facilitățile și dinamica aeroportului ca „hub de hidrogen” în zona sa de acoperire.
Pentru a sublinia prevederile și strategia din aceste planuri, în iunie anul acesta, Airbus a primit sprijin din partea Ministerului Federal German pentru Afaceri Economice și Tehnologie (BMWI) și a Ministerului Federal German al Transporturilor și Infrastructurii (BMVI) . În luna iunie a acestui an, ministerele guvernului german au selectat 62 de proiecte majore pentru a primi finanțare guvernamentală ca parte a unui proiect european comun de hidrogen (Hydrogen IPCEI), finanțând doisprezece proiecte în sectorul mobilității. Airbus a fost numit în legătură cu vehiculele intralogistice alimentate cu hidrogen.
În a doua fază principală, între 2023 și 2030, Airbus, Air Liquide și operatorul aeroportuar Vinci vor lucra la implementarea infrastructurilor de hidrogen lichid. Airbus spune că acest lucru va permite furnizarea hidrogenului în tancurile viitoarelor aeronave.
În ultima fază, dincolo de 2030, partenerii se vor concentra pe desfășurarea infrastructurii de hidrogen de la producție la distribuția în masă a hidrogenului lichid la aeroport. Dincolo de aceste faze concrete, partenerii vor analiza posibilitatea echipării rețelei de aeroporturi europene a Vinci Airports cu facilități de producere, stocare și furnizare a hidrogenului. Acest lucru ar trebui utilizat atât pentru vehiculele terestre, cât și pentru aeronave. Vinci Airports administrează 45 de aeroporturi în 12 țări din Europa, Asia și America.
Airbus se bazează acum pe investiții considerabile în avioane cu hidrogen. În ianuarie anul acesta, Airbus a prezentat o nouă configurație ca parte a programului său ZEROe, care ar putea permite aeronavelor de pasageri să zboare mai departe ca oricând, cu zero emisii. Așa-numita „configurație de pod” este formată din șase sisteme de propulsie cu elice cu pilă de combustibil detașabile montate sub aripi. În septembrie anul trecut, Airbus a oferit detalii despre noile studii de avioane cu hidrogen. Producătorul de aeronave a dezvăluit trei concepte pentru prima aeronavă comercială cu emisii zero din lume care ar putea intra în funcțiune până în 2035. Toate aceste concepte, denumite în cod ZEROe, se bazează pe hidrogen ca sursă principală de energie, dar fiecare are o abordare diferită. În octombrie 2020, Airbus a lansat, de asemenea, un parteneriat cu ElringKlinger.
Cel mai recent, în iunie anul acesta, Airbus a anunțat că își strânge eforturile pentru rezervoarele de hidrogen metalic și va înființa așa-numitele centre de dezvoltare cu emisii zero (ZEDC) la locațiile din Bremen, Germania și Nantes în Franța. Scopul ZEDC-urilor este de a permite producția rentabilă a tancurilor criogenice pentru a sprijini lansarea pe piață a conceptului ZEROe, precum și pentru a accelera dezvoltarea tehnologiilor de propulsie cu hidrogen.