Sursa foto: Facebook / Szijjártó Péter
Așezările maghiare au fost deja populare printre persoanele care locuiesc de cealaltă parte a graniței cu România datorită prețurilor scăzute ale proprietăților, dar aderarea României la Schengen ar putea accelera migrația. Există așezări în care populația ar putea crește cu 2-3 mii în câțiva ani, scrie presa maghiară despre al doilea val al românilor care cumpără proprietăți în Ungaria, după cel din 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană.
Ar putea avea loc un adevărat exod de oameni către satele de la granița româno-ungară, unde prețurile proprietăților sunt încă mult mai mici decât de cealaltă parte a graniței, ceea ce i-ar putea determina pe mulți să se mute, relatează ziarul maghiar VG.hu, care citează Krónika Online. România a aderat oficial la spațiul Schengen la 1 ianuarie, eliminând bariera fizică dintre cele două țări, și anume controalele rutiere la frontieră.
Ziarul maghiar din Transilvania l-a intervievat pe Béla Tókos-Fejes, consilier local în Biharkeresztes, un oraș din apropierea graniței cu România, care a cumpărat o casă aici în “primul val”, în 2005, înainte ca România să adere la UE, și s-a mutat din Oradea în orășelul din județul Hajdú-Bihar.
El a spus că investitorii se așteptau ca granița să se deschidă în această vară și au început să cumpere proprietăți de vânzare în orașul cu 4.846 de locuitori.
Și pe bună dreptate. Situată la doar 17,3 kilometri de Oradea, adică la aproximativ 20 de minute distanță, localitatea are un mare avantaj față de satele din jur prin faptul că dispune de o infrastructură bună, mai multe autobuze circulând zilnic între orășel și capitala județului Bihor.
În localitate se găsește mai ales așa-numitul Kádár-kockák, un tip de casă de familie cu plan pătrat, în general de aproximativ 100 de metri pătrați, majoritatea la parter, care a fost construit în Ungaria de la începutul anilor 1960 până la sfârșitul anilor 1970. Cele mai multe dintre acestea sunt, de asemenea, oferite spre vânzare.
Unele dintre casele scoase la vânzare sunt în stare foarte proastă, poate fără ferestre, și, ca urmare a creșterii prețurilor din vară, se cer acum 20-25 de milioane de forinți (48-60 de mii de euro), deși în multe cazuri este nevoie de mai mult decât atât pentru a satisface nevoile actuale. Între timp, un cub Kádár care are nevoie de o renovare minimă, dar care este într-o stare relativ bună, se cere până la 30 de milioane de forinți (aproximativ 72.000 de euro);
Totuși, aceste prețuri imobiliare sunt încă mult mai mici decât pe piața din Oradea, unde, potrivit unei analize a prețurilor de la începutul lunii ianuarie realizată de portalul imobiliar Imobiliare.ro, prețul mediu pe metru pătrat a ajuns la 1.635 de euro, ceea ce înseamnă că prețul mediu al unui apartament de 100 mp este de 163.500 de euro.
În Battonya, un alt oraș în apropierea graniței, limba română se aude de ani de zile din ce în ce mai des. Un localnic de origine română a încărcat pe Facebook un filmuleț în care conduce mașina pe strada principală a orășelului din județul Békés, scriind sub legenda filmului
”Locuiesc în Battonya și sunt foarte fericit. cheltuielile generale sunt mai mici decât în Arad, este curat și liniștit, oamenii sunt simpatici”, spune el.
Motivul pentru popularitatea orașului este același ca și pentru Biharkeresztes. Prețurile proprietăților imobiliare sunt mult mai mici decât de cealaltă parte a graniței, ca să nu mai vorbim de costul utilităților, care au fost în scădere în România în ultimii ani. În plus, transportul este un considerent important, centre economice precum Arad și Timișoara fiind relativ aproape, astfel că naveta este ușoară.
Achiziția de imobile în Battonya de către rezidenții români a început în a doua jumătate a anului 2006, după ce a devenit cert că România va deveni membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, facilitând astfel trecerea între cele două țări. Comparativ cu prețurile foarte mari ale proprietăților din Arad la acea vreme, era posibil să cumperi o casă în Battonya pentru o nimica toată, 3-5 mii de euro, iar pentru dublul acestei sume, un cumpărător putea obține o adevărată vilă, cu o mică sumă de bani rămasă în contul bancar din prețul apartamentului arădean vândut;
În prezent, 800-850 de familii care s-au relocat din România locuiesc în Battonya, majoritatea dintre acestea făcând în continuare naveta la Arad pentru a lucra.
István Fifa, un agent imobiliar din Battonya, a declarat ziarului că prețurile variază în prezent între 12.000 de euro și 110.000 de euro, dar că, în general, acestea au crescut cu 25% “la vestea Schengen” și a estimat că până la sfârșitul anului creșterea ar putea ajunge la 50%. Dar chiar și așa, proprietățile sunt încă ieftine: 15.000 de euro pe partea maghiară a frontierei înseamnă 35.000 de euro la cinci kilometri distanță, pe partea română a frontierei, în Torna.
Potrivit primarului din Battonya, Árpád Mákos, în urmă cu aproximativ un an a observat o nouă creștere a cererii de proprietăți imobiliare din partea românilor din localitate. Ei sondează opinia publică, atât de partea română, cât și de partea maghiară, și prevăd că Battonya, care are în prezent 5.800 de locuitori, va avea 7.000 de persoane în doi-trei ani. Primarul crede că, odată cu eliminarea controalelor la frontiera dintre Ungaria și România, “relațiile vor reveni la cele de acum o sută de ani”, iar Battonya va redeveni centrul unei subregiuni în curs de dezvoltare în cadrul aglomerării Arad.
”Battonya ar trebui să privească spre Arad, nu spre Ungaria, iar aceasta este pur și simplu matematică: o chestiune de distanță, putere economică și bun simț”, a spus Árpád Mákos.