Alex Milcev, EY România: Economia subterană a României reprezintă în jur de o optime din PIB, cu pondere în scădere de la an la an / Cu acest nivel, România rămâne în coada clasamentului UE  

Economia subterană a României este pe o tendinţă de scădere în ultimii ani, ajungând la 13,1% din PIB în 2023, de la 31,3% din PIB, în 2000, 19,5%, în 2013, sau 15,1% în 2019, potrivit datelor companiei de consultanţă EY.

“De-a lungul ultimilor 25 de ani, despre dimensiunea economiei subterane a României au fost avansate, oficial şi neoficial deopotrivă, estimări care au mers şi spre 30-40% din PIB. Problema cu aceste cifre a fost, întotdeauna, sursa şi calitatea informaţiilor pe baza cărora să se obţină un rezultat cât mai apropiat de realitate, tocmai de aceea s-a vorbit mereu despre estimări. Cert este că, în acest moment, avansul tehnologic şi o evoluţie rapidă a legislaţiei fiscale europene şi româneşti au forţat economia neagră şi gri să bată în retragere. Economia subterană a României reprezintă în jur de o optime din PIB, potrivit Studiului EY Global Estimări ale Economiei Subterane Globale şi Politici de Abordare, dat recent publicităţii. Vestea bună este că ponderea acesteia în total este în scădere de la un an la altul, ca parte a unui trend de peste două decenii”, a explicat Alex Milcev, Partener, liderul departamentului Asistenţă fiscală şi juridică, EY România, într-un comunicat al companiei.

Potrivit acestuia, preocuparea la nivel global a factorilor decizionali pentru a găsi cele mai bune metode de combatere şi diminuare a economiei subterane nu este nouă, dar în ultimii ani s-a intensificat, iar cauzele sunt multiple, de la sechele bugetare lăsate de criza financiară 2008-2009, până la costurile pandemiei şi actuala nesiguranţă geo-politică.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

În cercetarea EY au fost analizate 131 de ţări, pe o perioadă de 23 ani (2000-2023), dintre care 119 au avut progrese remarcabile în reducerea ponderii economiei subterane, mai ales în ultimii cinci ani, respectiv cu aproape 6,7% din PIB. Datele studiului arată că ponderea economiei subterane în total PIB global se cifrează la 11,8% în 2023 (sau 19,8%, dacă ne referim la media aritmetică a estimărilor pe ţări individuale).

“În acest context, ponderea atribuită României nu arată deosebit, dar, ce-i drept, cu acest nivel, România rămâne în coada clasamentului UE”, precizează sursa citată.

În accepţiunea Studiului EY, economia subterană (economia neobservată, neraportată sau economia neînregistrată) cuprinde diverse tipuri de activitate economică neraportată (PIB) a întreprinderilor înregistrate şi neînregistrate şi este responsabilă doar pentru o parte (adesea semnificativă, totuşi) din totalul deficitului fiscal total.

Estimarea din studiul amintit, pentru România este de 13,1% din PIB, date pentru 2023, adică doar un procent mai mult faţă de cifra medie la nivel global.

“Sectorul economiei subterane naţionale există şi nu poate fi negat, dar partea interesantă este aceea a dimensiunii lui, determinată acum după nişte criterii clare, luate în calcul pentru toate ţările analizate. Astfel, Studiul EY Global indică faptul că în 2000 economia subterană din România era estimată la 31,3% din PIB, în 2013 la 19,5%, iar în 2019 ajunsese la 15,1%. Tendinţa de scădere pe termen lung este clară şi viteza reducerii este natural mai rapidă comparativ cu alte ţări dezvoltate (pentru că se porneşte de la o bază mai precară)”, se mai arată în comunicat.

În context, raportul EY include câteva recomandări-cheie pentru factorii de decizie politică în vederea reducerii economiei subterane. Prima dintre recomandări este consolidarea încrederii contribuabilului în administraţia publică şi în sistemul fiscal, consultanţii arătând că gradul de conformare cu obligaţiile fiscale creşte, atunci când contribuabilii au încredere că impozitele lor sunt cheltuite cu înţelepciune şi că fiecare îşi plăteşte partea în mod echitabil.

O altă recomandare se referă la formalizarea întreprinderilor informale, iar autorităţile ar trebui să facă mai uşor şi mai avantajos pentru întreprinderi să se înregistreze şi să funcţioneze legal.

Valorificarea tehnologiei pentru creşterea gradului de conformare cu obligaţiile fiscale şi detectarea mai bună a non-conformării este o altă propunere EY la fel ca şi utilizarea mai eficientă a informaţiilor de la terţi: verificări încrucişate ale datelor din sistemul financiar, informaţii din piaţa muncii, platforme şi baze de date publice şi private etc.

Totodată, este nevoie de coordonarea eforturilor între agenţiile guvernamentale şi chiar peste graniţe.

“Direcţia pentru România este cea bună şi este momentul ca percepţia în privinţa ponderii economiei subterane în Produsul Intern Brut Naţional să fie schimbată pe baza unui studiu care arată că, de fapt, realitatea din teren e mai bună decât imaginea subiectivă. Mai avem însă o bucată de drum de parcurs până la media UE şi să ne reamintim că reducerea economiei subterane nu este doar o chestiune de aplicare a legilor de către autorităţi, ci şi de asigurare a unei concurenţe loiale şi a unui mediu de afaceri sănătos”, a susţinut reprezentantul companiei de consultanţă.