Foto: Pexels/ Pixabay
Economia subterană a României este pe o tendinţă de scădere în ultimii ani, ajungând la 13,1% din PIB în 2023, de la 31,3% din PIB, în 2000, 19,5%, în 2013, sau 15,1% în 2019, potrivit datelor companiei de consultanţă EY.
“De-a lungul ultimilor 25 de ani, despre dimensiunea economiei subterane a României au fost avansate, oficial şi neoficial deopotrivă, estimări care au mers şi spre 30-40% din PIB. Problema cu aceste cifre a fost, întotdeauna, sursa şi calitatea informaţiilor pe baza cărora să se obţină un rezultat cât mai apropiat de realitate, tocmai de aceea s-a vorbit mereu despre estimări. Cert este că, în acest moment, avansul tehnologic şi o evoluţie rapidă a legislaţiei fiscale europene şi româneşti au forţat economia neagră şi gri să bată în retragere. Economia subterană a României reprezintă în jur de o optime din PIB, potrivit Studiului EY Global Estimări ale Economiei Subterane Globale şi Politici de Abordare, dat recent publicităţii. Vestea bună este că ponderea acesteia în total este în scădere de la un an la altul, ca parte a unui trend de peste două decenii”, a explicat Alex Milcev, Partener, liderul departamentului Asistenţă fiscală şi juridică, EY România, într-un comunicat al companiei.
Potrivit acestuia, preocuparea la nivel global a factorilor decizionali pentru a găsi cele mai bune metode de combatere şi diminuare a economiei subterane nu este nouă, dar în ultimii ani s-a intensificat, iar cauzele sunt multiple, de la sechele bugetare lăsate de criza financiară 2008-2009, până la costurile pandemiei şi actuala nesiguranţă geo-politică.
În cercetarea EY au fost analizate 131 de ţări, pe o perioadă de 23 ani (2000-2023), dintre care 119 au avut progrese remarcabile în reducerea ponderii economiei subterane, mai ales în ultimii cinci ani, respectiv cu aproape 6,7% din PIB. Datele studiului arată că ponderea economiei subterane în total PIB global se cifrează la 11,8% în 2023 (sau 19,8%, dacă ne referim la media aritmetică a estimărilor pe ţări individuale).
“În acest context, ponderea atribuită României nu arată deosebit, dar, ce-i drept, cu acest nivel, România rămâne în coada clasamentului UE”, precizează sursa citată.
În accepţiunea Studiului EY, economia subterană (economia neobservată, neraportată sau economia neînregistrată) cuprinde diverse tipuri de activitate economică neraportată (PIB) a întreprinderilor înregistrate şi neînregistrate şi este responsabilă doar pentru o parte (adesea semnificativă, totuşi) din totalul deficitului fiscal total.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Estimarea din studiul amintit, pentru România este de 13,1% din PIB, date pentru 2023, adică doar un procent mai mult faţă de cifra medie la nivel global.
“Sectorul economiei subterane naţionale există şi nu poate fi negat, dar partea interesantă este aceea a dimensiunii lui, determinată acum după nişte criterii clare, luate în calcul pentru toate ţările analizate. Astfel, Studiul EY Global indică faptul că în 2000 economia subterană din România era estimată la 31,3% din PIB, în 2013 la 19,5%, iar în 2019 ajunsese la 15,1%. Tendinţa de scădere pe termen lung este clară şi viteza reducerii este natural mai rapidă comparativ cu alte ţări dezvoltate (pentru că se porneşte de la o bază mai precară)”, se mai arată în comunicat.
În context, raportul EY include câteva recomandări-cheie pentru factorii de decizie politică în vederea reducerii economiei subterane. Prima dintre recomandări este consolidarea încrederii contribuabilului în administraţia publică şi în sistemul fiscal, consultanţii arătând că gradul de conformare cu obligaţiile fiscale creşte, atunci când contribuabilii au încredere că impozitele lor sunt cheltuite cu înţelepciune şi că fiecare îşi plăteşte partea în mod echitabil.
O altă recomandare se referă la formalizarea întreprinderilor informale, iar autorităţile ar trebui să facă mai uşor şi mai avantajos pentru întreprinderi să se înregistreze şi să funcţioneze legal.
Valorificarea tehnologiei pentru creşterea gradului de conformare cu obligaţiile fiscale şi detectarea mai bună a non-conformării este o altă propunere EY la fel ca şi utilizarea mai eficientă a informaţiilor de la terţi: verificări încrucişate ale datelor din sistemul financiar, informaţii din piaţa muncii, platforme şi baze de date publice şi private etc.
Totodată, este nevoie de coordonarea eforturilor între agenţiile guvernamentale şi chiar peste graniţe.
“Direcţia pentru România este cea bună şi este momentul ca percepţia în privinţa ponderii economiei subterane în Produsul Intern Brut Naţional să fie schimbată pe baza unui studiu care arată că, de fapt, realitatea din teren e mai bună decât imaginea subiectivă. Mai avem însă o bucată de drum de parcurs până la media UE şi să ne reamintim că reducerea economiei subterane nu este doar o chestiune de aplicare a legilor de către autorităţi, ci şi de asigurare a unei concurenţe loiale şi a unui mediu de afaceri sănătos”, a susţinut reprezentantul companiei de consultanţă.
