sursa foto: Imagine realizată cu AI-Recraft
Vinted este o platformă online fondată în 2008 în Lituania care funcționează ca un ”târg de vechituri” online. Platforma online operează în 16 piețe din Europa, precum și în Canada și SUA. Potrivit Vinted, dintre cele 16 țări în care serviciile lor sunt disponibile, utilizatorii din România pot cumpăra și vinde doar în România, Polonia și Grecia.
Platforma de cumpărături second-hand susține că are un impact pozitiv asupra mediului, și că îmbunătățește atât sustenabilitatea garderobei, cât și sănătatea financiară a portofelului.
Am cumpărat și eu haine de pe Vinted ca să văd cum funcționează și de ce este atât de la modă pe rețelele de socializare, mai ales pe Tik Tok. Mi-am luat o bluză gri care a costat inițial 30 de lei, iar cu tot cu taxa de livrare și alte taxe ale platformei, am ajuns să dau în jur de 45 de lei pe tot.
Odată ce am plătit cu cardul direct pe aplicație, aplicația m-a informat că persoana de la care am cumpărat bluza are un termen limită în care ar trebui să împacheteze și să livreze haina. Când vânzătorul a expediat bluza la easybox, am primit notificare cu fiecare pas al procesului de livrare, iar când aceasta a ajuns la easybox-ul ales de mine, o săptămână mai târziu, am primit un cod QR pe care trebuia să îl folosesc pentru a primi comanda.
Ajunsă la easybox, am scanat codul QR și mi s-a deschis o ușiță unde comanda mea a fost plasată. Bluza mea era împachetată într-un sac de gunoi nefolosit pe care proprietarul bluzei îl avea prin casă, sigilat cu scotch, pe care era lipită o etichetă cu datele de livrare a acesteia.
Am ajuns acasă și am desfăcut coletul improvizat pentru a analiza starea bluzei pe care am dat 45 de lei. Bluza este într-o stare super bună, fără găuri sau pete, materialul era de calitate, la fel cum a precizat vânzătorul în descrierea produsului, și e numai bună de purtat pe timpul iernii. În orice mall aș fi dat pe o bluză similară în jur de 150 lei.
Cum funcționează platforma
Utilizatorii pot vinde haine sau obiecte casnice pe care nu le mai folosesc și pot cumpăra produse second-hand, principalul avantaj fiind costul redus al livrării, însă cele mai populare obiecte de pe Vinted sunt hainele. Deși platforma este lansată în România din 2023, aceasta pare să fi crescut în popularitate în ultimele luni datorită TikTok-ului.
Cei care cumpără haine de pe Vinted plătesc produsul împreună cu taxa de livrare cu cardul direct din aplicație, introduc adresa lor și a easybox-ului unde doresc să fie livrată comanda, iar apoi așteaptă notificarea de la firma de curierat că pot ridica coletul din easybox.
Utilizatorii pot lăsa, ulterior, recenzii bazate pe experiența lor, iar dacă nu sunt mulțumiți de ceea ce au primit, primesc un cod de bare prin aplicație, pe care trebuie să îl atașeze pe colet și să îl depună la easybox pentru a fi returnat vânzătorului.
Vinted este în trend la nivel internațional pe TikTok încă de la începutul anului, unul dintre trenduri pornind de la ambalajele ”unice” în care vin comenzile oamenilor. Pentru a livra un produs pe Vinted, persoana care vinde produsul trebuie mai întâi să îl împacheteze și să îl ducă la cel mai apropiat easybox. Ambalajul poate fi orice pungă disponibilă din casă, ceea ce ajută atât la evitarea costurilor ridicate ale curieratului, cât și la a reutiliza ce ai prin casă. Acest lucru a pornit o serie de videoclipuri pe TikTok, în care oamenii care au comandat de pe platformă se trezesc cu comenzile ambalate în cele mai neobișnuite moduri- de la cutii de înghețată la cutii de pastile.
În ultimele luni, românii au început să utilizeze Vinted și să posteze din ce în ce mai des diferite videoclipuri în care ori își promovează paginile și produsele pe care le-au pus la vânzare, ori dau sfaturi despre cum să nu te lași păcălit pe platformă sau despre cum să-ți vinzi lucrurile puse la vânzare cât mai rapid.
Totuși, aceste videoclipuri nu se găsesc doar la noi în țară – cumpărarea de produse second-hand a devenit un trend important anul acesta pe TikTok, unde oamenii încearcă să renunțe la fast fashion în favoarea cumpărăturilor la mâna a doua. Ulterior, ei filmează hauls (videoclipuri în care desfac colete și prezintă ce au achiziționat n. red.) pentru a arăta ce au găsit atât pe platforme precum Vinted, cât și în magazinele fizice de second-hand.
Cât de sustenabil ar fi defapt Vinted
Dar este Vinted o alegere cu adevărat sustenabilă și prietenoasă cu portofelul? Conform raportului de impact făcut de ei la sfârșitul lui 2023, la care au răspuns aproximativ 100.000 de membri Vinted, aceștia susțin că peste 65% dintre respondenți ar avea măcar un sfert de dulap plin cu haine la mâna a doua.
În ceea ce privește consumul de CO₂ (dioxid de carbon) generat de Vinted, aceștia ar fi evitat 679 de tone de emisii de CO₂ în 2023, deoarece au cumpărat produse second-hand în loc de noi. Potrivit calculelor din raport, o achiziție pe Vinted a evitat, în medie, emiterea a 1,25 kg de CO₂.
Tot în raport se mai arată că aproximativ 53% dintre respondenții și utilizatorii Vinted ar cheltui mai puțini bani pe haine de când folosesc platforma, iar 83% dintre ei nu și-ar fi vândut vreodată hainele din garderobă dacă nu ar fi existat Vinted.
Popularitatea târgului de vechituri online se arată și în cifra de afacere. Vinted a avut în 2023 un profit de 17,8 milioane de euro, cu 61% mai mult decât în 2022.
Sunt hainele second-hand o soluție pentru fenomenul modei rapide?
Cumpărarea hainelor la mâna a doua pare să fie alternativa prin care oamenii încearcă să se distanțeze de fast fashion (Zara, H&M) și de ultra fast fashion (Shein, Temu), care au cunoscut o creștere semnificativă în ultimul an și afectează atât mediul, cât și bugetul consumatorilor. Conform Vogue, termenul „fast” din cele două fenomene se referă la rapiditatea cu care sunt produse hainele, ceea ce duce la o calitate scăzută și o durată de viață scurtă a articolelor, pentru care oamenii ajung să plătească câteva sute de lei, fie în mall, fie online.
- Citește și: Cum am ajuns să fiu dependentă de cumpărături pe Shein și Temu din cauza TikTok și de ce să nu faci ca mine
Tot Vogue susține că motivul pentru care hainele modei rapide sunt dăunătoare pentru mediu este reprezentat de materialele toxice folosite pentru a imita bumbacul sau alte materiale organice. Este mai ieftin să produci astfel de imitații, dar este mult mai dăunător pentru mediu având în vedere că ele nu se descompun sau se descompun foarte greu și este nevoie să le arzi pentru a scăpa de ele.
De asemenea, numărul foarte variat de stiluri vestimentare pe care magazinele de fast fashion și ultra fast fashion le produc duce la o cantitate mare de haine aruncate, care ajung să formeze dealuri uriașe de gunoaie în diverse țări.
Însă prețurile mici și faptul că se adaptează aproape instant la orice trend fac treaba mult mai ușoară pentru oamenii care își doresc haine de calitate ori la modă, dar nu își permit să dea mulți bani pe ele.